FOTOGALERIE Istoria Festivalului George Enescu, partea a III-a: Tranzitia catre democratie si un nou mileniu

Povestea Festivalului George Enescu continua cu editiile din 1988, 1991, 1995, 1998, 2001, 2003, 2005, 2007, 2009, 2011 si 2013. Daca anul 1988 a reprezentat un an aniversar, anul 1991 aducea cu el vantul schimbarii, fiind prima editie a festivalului dupa caderea regimului comunist. Anii de tranzitie au reprezentat practic maturizarea festivalului, iar odata cu deschiderea granitelor, Festivalul George Enescu a devenit cu adevarat unul international.

• A unsprezecea editie – Centenar, an aniversar

1988 a fost anul in care Ateneul Roman a implinit 100 de ani de la inaugurare, iar Filarmonica George Enescu a sarbatorit 120 de ani de la infiintare. Cu toate acestea, contextul socio-economic din anul 1988 nu era unul favorabil. Frenezia comunista de a reduce costurile cu orice pret starnind din ce in ce mai multa nemultumire in randul populatiei. Asadar, editia din 1988 a fost la un pas sa nu se mai tina, Elena Ceasusescu aproband bugetul cu doar doua luni inainte de data de inceput a acestuia.

Dintre personalitatile internationale care au participat la editia din 1988 a festivalului ii enumeram pe: Georges Pludemacher, Michael Roll, Levon Ambartumian si Ferdinang Klinda. Un alt moment care merita amintit a fost acela in care Alexander Rudin s-a aflat in dubla ipostaza de pianist si violoncelist.

Descriere foto: Horia Andreescu a dirijat Orchestra Filarmonicii Filarmonicii „George Enescu” din Bucuresti (in perioada 1987-1990 a ocupat functia de director adjunct) si Orchestra Natioanla Radio, in calitate de prim dirijor.

• A douasprezecea editie – Prima editie „democratica”

Editia din 1991, prima dupa evenimentele din decembrie 1989, a insemnat un nou inceput pentru Festivalul George Enescu, organizatorii reusind sa aduca invitati de marca ai scenelor internationale. Astfel, festivalul incepe usor, usor sa isi recapete din stralucirea inceputului.

Printre invitati s-au numarat Mathias Weber, Jean Francois Antionioli, Gerhard Oppitz, Teiko MaMaehashi, Carlos Paita, Levon Ambartumian si Michiyoshi Inoue. De asemenea, organizatorii i-au invitat la Bucuresti si pe interpretii care plecasera in exil in timpul comunistilor, printre ei, nume celebre precum Marina Krilovici, Mihaela Martin, Liliana Ciulei, Alexandru Hrisanide, muzicieni carora le fusese interzis accesul in Romania de catre autoritatile comuniste.

Ca o particularitate, in cadrul acestei editii au putut fi ascultate lucrari ca Missa Brevis de Joseph Haydn, Recviemul de Mozart sau Missa Brevis de Palestrina, opusuri pana in acel moment imposibil de interpretat in perioada comunista.

Descriere foto: Academy of St. Martin in the Fields este una dintre cele mai cunoscute orchestre de camera din Anglia, fiind fondata in 1958 in Londra.

• A treisprezecea editie – Reintoarcerea elevului si a stralucirii de alta data

Autoritatile romane, realizand importanta unui festival cu o asa istorie si dorind sa realizeze o noua imagine internationala a Romaniei anilor ’90, a alocat pentru editia din anul 1995 suma de 2 milioane de dolari, bani care au dus la realizarea uneia dintre cele mai frumoase editii de pana atunci ale festivalului.

Tot in 1995, publicul a asistat la reintoarcerea lui Yehudi Menuhin, elevul lui George Enescu, unul dintre cei mai mari violonisti ai secolului 20. Alaturi de Yeudi Menuhin, dintre numele care au urcat pe scena la editia din 1995 enumeram pe: Lorin Maazel, Georges Pretre, Zubin Mehta, Yuri Temirkanov, Roberto Benzi, Sergiu Comissiona, Alberto Lissy, Ghenadi Rojdestvenski, Jean Pierre Rampal, Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, Orchestra Radiodifuziunii Bavareze, Orchestra Simfonica de Sankt Petersburg, Orchestra Filarmonica din Israel, Orchestra Simfonica a Radiodifuziunii din Stuttgart sau Orchestra Radioteleviziunii din Madrid, alaturi de care au evoluat cei mai reprezentativi interpreti, solisti si ansambluri instrumentale sau vocale romanesti.

In 1995, „Oedipe” a fost montata, de regizorul Andrei Serban, care a realizat o varianta moderna, controversata, printr-o reinterpretare a legendei cu trimiteri la Romania dupa 1989 si la mineriade.

„Nu mi se cuvine mie sa declar daca ‘Oedipe’ este sau nu cea mai desavarsita dintre lucrarile mele. Tot ce pot spune este ca, dintre toate, imi este cea mai draga. In primul rand pentru ca m-a costat luni de munca si ani de neliniste. Apoi, pentru ca am pus in ea tot ce simteam, ce gandeam, in asa fel incat ma contopeam uneori cu eroul meu. Nimeni nu m-ar crede daca as spune in ce stare de exaltare eram gandindu-ma la ‘Oedipe’ si compunand, nota cu nota, aceasta opera imensa.” – George Enescu

Descriere foto: Afis „Oedipe: in regia lui Andrei Serban

• A paisprezecea editie – 40 de ani de magie muzicala

In 1998 s-au aniversat 40 de ani de la prima editie a festivalului international George Enescu. In paralel cu evenimentul au avut loc si alte actiuni complementare, cum ar fi recitaluri si concerte desfasurate in cadrul seriei „Muzica romaneasca a secolului XX”. Merita mentionate si serile intitulate „Bach by Midnight”.

Nu mai putin de douasprezece formatii muzicale internationale au participat in editia din 1998: Orchestra Simfonica BBC, Orchestra Simfonica din Chicago, Orchestra Tonhalle Zurich, Orchestra Nationala a Frantei, Orchestra Simfonica din Koln, Orchestra Simfonica din Barcelona, Orchestra Festivalului din Budapesta, Orchestra Simfonica din Jerusalim, Orchestra Virtuozii din Moscova, Orchestra Nationala a Academiei Santa Cecilia din Roma, Orchestra de camera Kremerata Baltika si Cvartetul Alban Berg.

Tot la editia din 1998 a festivalului, Yehudi Menuhin, a fost pentru ultima oara prezent in fata publicului romanesc in calitate de Presedinte de Onoare al Festivalului, maestrul parasind in anul urmator aceasta lume.

Un alt aspect de notat este faptul ca, Lawrence Foster, nascut in 1941 la Los Angeles, cu parinti romani, a fost directorul artistic al Festivalului International „George Enescu” la editia din 1998. In ianuarie 2003, Lawrence Foster a fost decorat de presedintele roman pentru contributia adusa muzicii romanesti.

Descriere foto: Dirijorul Lawrence Foster, director artistic al Festivalului Enescu la editia din 1998

• A cincisprezecea editie – Stralucire, in noul mileniu

Editia din 2001 a fost una extrem de bogata din punct de vedere artistic, poate chiar cea mai stralucitoare si interesanta editie in ansamblul tuturor celor 15 manifestari internationale de pana atunci. Multe nume mari ale scenelor internationale au concertat in cadrul Festivalului Enescu, in cele aproape trei saptamani de festival.

In 2001, presedinte onorific al festivalului a fost compozitorul Roman Vlad (fostul director al Operei din Roma), iar director artistic a fost pianistul si dirijorul Cristian Mandeal. Mandeal a terminat Academia de Muzica din Bucuresti in anul 1974, apoi s-a perfectionat alaturi de unii dintre cei mai buni dirijori ai lumii, in Berlin cu Herbert von Karajan (1980), iar in Munchen alaturi de Sergiu Celibidache (1990).

Alaturi de aceste nume mari ale scenelor mondiale au stat formatii instrumentale de prestigiu: Orchestre de Paris, Orchestra Filarmonica din Londra, Capela Simfonica de Stat din Rsuia, Orchestra Radiodifuziunii din Hamburg, Orchestre National du Capitole de Toulouse, City of Birmingham Symphony Orchestra, Orchestra Filarmonica din Viena, Penderecki Festival Orchestra, Orchestre de Chambre de Lausanne, London Chamber Orchestra, Cvartetul „Sine Nomine”.

Ciclul concertelor „By Midnight” a continuat in aceasta editie pornind de la Wolfgang Amadeus Mozart, din a carui creatie au fost interpretate 17 lucrari.

Descriere foto: Cristian Mandeal a fost directorul artistic al editiei din 2001

• A saisprezecea editie – Editia muzicii romanesti din secolul XX

Editia din 2003 a festivalului Enescu a fost concentrata in jurul creatiei contemporane romanesti in cadrul unor serii de concerte intitulate „Muzica romaneasca a secolului XX”. Astfel, publicul spectator a putut asculta lucrari semnate de unii dintre cei mai apreciati si valorosi compozitori romani din prezent.

Tot in 2003 au fost organizate cateva concerte in Piata Festivalului, idee ce a fost continuata in editiile urmatoare. Astfel, Festivalul International George Enescu iesea intr-un mod simbolic in intampinarea potentialilor ascultatori. La fel ca in editia din 2001, au continuat seriile „Concertelor de la miezul noptii”, iar in editia din acest an accentul a fost pe Ludwig van Beethoven (Beethoven by Midnight), din a carui creatie au fost interpretate 26 de lucrari.

In editia din 2003 au putut fi ascultate 11 orchestre simfonice internationale, dintre care enumeram: Orchestra Simfonica din Londra, cu Sir Collin Davis la pupitru, Orchestra Festivalului Maggio Musicale Fiorentino condusa de Zubin Mehta, o prezenta deja familiara in programele Festivalului International George Enescu, Orchestra Academiei Nationale Santa Cecilia din Roma, cu Myung Whun Chung la conducerea dirijorala, Orchestra Filarmonicii din Helsinki, condusa de Leif Segerstam, Orchestra Regala din Stockholm (dir. Alain Gilbert) sau Orchestra Simfonica din Viena (dir. Vladimir Fedoseev).

Descriere foto: Sir Collin Davis dirijeaza Orchestra Simfonica din Londra, iar in plan secund o putem vedea pe una dintre cele mai mari violoniste ale lumii, Sarah Chang.

• A saptesprezecea editie – 50 de ani de eternitate

In 2005 s-au comemorat 50 de ani de la moartea marelui compozitor roman, George Enescu. Organizatorii au pus accentul pe prezentarea si promovarea creatiilor marelui compozitor prin intermediul artistilor invitati. In premiera, la aceasta editie au fost prezentate trei importante integrale: a concertelor brandenburgice si suitelor pentru orchestra de Johann Sebastian Bach, realizate de ansamblul King`s Consort si a concertelor pentru pian de Ludwig van Beethoven, cu Christian Zacharias ca solist.

Editia din 2005 a festivalului a fost marcat si de deschiderea catre repertoriul de jazz, astfel Nigel Kennedy a condus, alaturi de Zubin Mehta Orchestra Filarmonicii din Israel. La evenimentul din 2005 au mai participat ansamblul King`s Consort, Christian Zacharias sau Orchestra Simfonica a Teatrului Kirov cu Valery Gergiev la pupitru.

Descriere foto: Pianistul german Christian Zacharias a unul dintre invitatii speciali ai editiei din 2003 a Festivalului George Enescu

• A optsprezecea editie – Imbinarea intre clasic si contemporan

Ca si editia trecuta, festivalul din 2007 se remarca prin faptul ca repertoriul este din ce in ce mai diversificat, publicul asistand la spectacole consacrate, dar si la arii mai contemporane. Absenta din programul festivalului si de pe afise a capodoperei enesciene „Oedipe” a suscitat numeroase comentarii critice, dar ca in fiecare editie, alte compozitii ale lui George Enescu nu au lipsit din program.

Un moment important al festivalului a fost spectacolul oferit de catre Orchestra Filarmonicii din Oslo condusa de Jukka-Pekka Saraste, Murray Perahia, Martha Argerich, Trio Beaux Arts sau violonistul Joshua Bell care l-a inlocuit pe Maxim Vengherov, devenit indisponibil.

Descriere foto: Celebrul pianist si dirijor american Murray Perahia a fost prezent la editia din 2007 a Festivalului George Enescu, acesta conducand Orchestra Filarmonicii din Oslo.

• A nouasprezecea editie – 200 de ani de la moartea lui Joseph Haydn si revenirea lui Oedipe

Editia din 2009 a reprezentat varful complexitatii repertoriale carcateristica ultimelor editii. Astfel, Festivalul International George Enescu a avut in asamblu sapte directii muzicale tematice: „Creatia contemporana romaneasca”, „Enescu si contemporanii sai”, „Concertele de la miezul noptii”, „Teme clasice in interpretari moderne”, „Opera si Balet”, „Mari orchestre” si „Concerte camerale”.

Daca la editia precedenta, cea din 2007, lipsa operei „Oedipe” a starnit controverse, festivalul din 2009 a debutat cu acest spectacol, o coproductie a Teatrului Capitole din Tolouse si Operei Nationale Bucuresti.

In 2009 s-au comemorat 200 de ani de la moartea celebrului compozitor Joseph Haydn, iar in acest context, Orchestra de Camera din Lausanne condusa de Christian Zacharias a propus publicului trei seri cu muzica marelui maestru austriac, muzicienilor elvetieni alaturandu-li-se Ansamblul Le Musiciens du Louvre, Orchestra Regala Concertgebouw din Amsterdam si Orchestra de Camera a Filarmonicii din Munchen.

O noutate a acestei editii a reprezentat-o seria de concerte „Teme clasice in interpretari moderne”, ca alternativa pentru iubitorii de jazz sau de world music.

Descriere foto: Violonistul Joshua Bell a cantat la editia din 2009 a festivalului alaturi de Filarmonica Regala din Londra, dirijata de Horia Andreescu.

• A douazecea editie – dubla aniversare

Editia festivalului din 2011 a debutat cu Simfonia I de George Enescu si Simfonia a X-a de Dmitri Sostakovici, in interpretarea Filarmoncii din Haga, dirijata de Christian Badea. Desfasurat intre zilele de 1 si 25 septembrie 2011, Festivalul International „George Enescu” a marcat doua evenimente speciale: cea de-a douazecea editie, precum si 130 de ani de la nasterea celui mai mare muzician roman, George Enescu.

Printre grupurile participante s-au numarat: Filarmonica din Viena (condusa de Franz Welser Most), Orchestra Filarmonica din Israel (Zubin Mehta, Yefim Bronfman, Vadim Repin), Staaskapelle Berlin (Daniel Barenboim), Orchestra Academiei Nationale din „Santa Cecilia” Roma (Antonio Pappano), Orchestra Nationala a Frantei (Daniele Gatti), Orchestra Simfonica din Londra, Orchestra Mriinskiy (Valery Gergiev), Orchestra Filarmonicii Liverpool, Orchestra Resident (Cristian Badea) etc. Cu artisti si trupe din Romania: Horia Andreescu, Dan Gregory, Mandeal, Dana Borsan, Cvartetul de Voci Luiza Borac, Filarmonica „George Enescu”.

O serie inedita in programul Festivalului a fost „Muzica de pe Glob”, cu referire la una dintre contributiile esentiale ale Muzicii Universale a lui Enescu: utilizarea elementelor muzicale nationale specifice in elaborarea simfoniilor. In aceasta serie au participat compozitori si ansambluri care au adus elemente din muzica indiana, japoneza, argentiniana, idis, libaneza, marocana si romaneasca.

Un alt aspect care merita mentionat a fost faptul ca alte 23 de concerte au fost sustinute si in restul tarii in Arad, Busteni, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Sibiu, Targu Mures si Timisoara.

Descriere foto: Violonistul David Garrett alaturi de Orchestra Romana de Tineret au sustinut un spectacol sub indrumarea dirijorului Cristian Mandeal in cadrul editiei cu numarul douazeci a festivalului.

• A douazeci si una editie – O anvergura mai mare si digitalizarea festivalului

A douazeci si una editie a festivalului a adus in fata publicului spectator nume celebre ale scenelor lumii, de la pianistul si dirijorul Daniel Barenboim la pianista fenomen Yuja Wang, alaturi de orchestre de top, cap de afis oriunde in lume – Staatskapelle Berlin, Royal Concertgebouw Orchestra, Pittsburgh Symphony Orchestra.

De asemenea, in premiera, editia a XXI-a a Festivalului a fost insotita de transformarea Bucurestiului intr-un spatiu magic, intr-o capitala a creativitatii, in plus, pentru prima data in cei 50 de ani de festival, au avut loc transmisii in direct la cinema si in spatii publice, iar aplicatia de mobile dedicata festivalului le permitea celor interesati sa fie la curent cu noutatile festivalului.

Festivalul a fost deschis de orchestra Staatskapelle Berlin, cu Rapsodia romana nr. 2 in Re Major op. 11 de George Enescu, avandu-l la pupitru pe maestrul Daniel Barenboim.

Mai trebuie mentionate doua momente importante, Jorg Widmann, cel mai in „voga” compozitor si clarinetist al momentului, s-a aflat pentru prima data in ipostaza de dirijor al unei orchestre romanesti – Filarmonica de Stat „Transilvania” Cluj, iar actorul Victor Rebengiuc, care alaturi de Corul si Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, a debutat ca narator in cantata „Gurre-Lieder”, de Arnold Schonberg, sub bagheta reputatului dirijor francez Bertrand de Billy.

Pentru a intelege pe deplin anvergura editiei din 2013 a Festivalului International George Enescu va prezentam cateva cifre:

• 150 de evenimente dintre care – 6 concerte de muzica romaneasca, 14 recitaluri si concerte camerale, 14 mari orchestre cu 28 de concerte, 21 de ansambluri orchestrale si camerale,  8 concerte  „Enescu si contemporanii sai”, 4 spectacole de opera, 2 spectacole de balet;
• 48 de concerte in cadrul concursului international;
• aproximativ 3.000 de artisti straini;
• 1.500 de artisti romani;
• au fost acreditati peste 200 de jurnalisti din tara si 74 din strainatate.

Acest material a fost realizat cu sprijinul Enel