Ciclonul, un fenomen meteo care apare des la noi, a ajuns în mijlocul polemicilor – HARTĂ

Ciclonul este un fenomen meteo care apare des pe teritoriul țării noastre, el aduce viscol în ianuarie, dar și ploi târzii de toamnă în luna noiembrie. Pe vremuri, ciclonul era arătat cu bățul indicator pe hărțile de la rubrica meteo, dar acum acest fenomen care apare de zeci de ori pe an. Cum am ajuns aici? De ce apar confuzii? Câte feluri de cicloni sunt, care a fost traseul ultimului ciclon care a traversat România și care a adus vremea rece? Mai mulți specialiști au răspuns acestor întrebări, pentru publicul Hotnews.ro.

Ultimul ciclon care a traversat România, începând de sâmbătă seară și până marți, a adus ploi torențiale, în unele zone, dar și o masă de aer rece. În weekend, dar și luni autoritățile au emis mai multe avertizări meteo, iar peste 5.000 de oameni au fost evacuați preventiv în patru județe din România pentru a se evita tragedia inundațiilor din județul Galați din 14 septembrie, când 7 oameni au murit. Jumătate dintre oamenii care au murit atunci în Europa, au murit în România. Pe același eveniment, am fost mai rău pregătiți. Acum, nu s-a întâmplat asta.

În noaptea de luni spre marți a plouat foarte mult în Constanța.

Ciclonul care a traversat România a venit și cu vreme rece – temperaturile au scăzut cu 10-15 grade față de săptămâna trecută și au fost localități în Crișana unde temperaturile maxime au scăzut și cu 18 grade C de sâmbătă până luni.

Ce se întâmplă când trece un ciclon obișnuit?

Ciclonul este mai puțin înspăimântător decât pare la prima vedere și de multe ori avem o percepție exagerată asupra termenului, fiindcă nu este ușor de explicat.

Ciclonul este un fenomen meteo complex, iar când auzim despre un ciclon peste România nu trebuie să ne gândim la taifun sau uragan, ci la ceva mult mai domol. O mică parte dintre ciclonii care trec „pe la noi” aduc și prăpăd.

Ne sperie tare ciclonii și fiindcă facem o confuzie între două tipuri esențiale, dar și din cauză că de câțiva ani în presa anglo-saxonă se scrie mult despre mega-furtuni, iar presa europeană a preluat exemplul, mai ales că tot mai mulți cicloni care afectează Europa primesc nume și publicul află mai ușor despre ei.

În presa de limbă engleză este folosit des termenul „windstorm” care este definit în Enciclopedia Britannica drept un vânt suficient de puternic încât rafalele să cauzeze măcar pagube minore copacilor sau clădirilor. În general, pentru a intra la categoria „windstorm”, viteza rafalelor trebuie să treacă de 55 km/h. Aici puteți citi istoria tornadelor din România.

În engleză, ciclonii extratropicali puternici sunt denumiți „European windstorms” și apar între lunile octombrie și martie. În spaniolă, se numesc „borrasca profunda europea”, unde „borrasca” înseamnă ciclon. Francezii folosesc numele „tempêtes hivernales européennes” pentru ciclonii extratropicali puternici care apar în sezonul rece.

În România s-a scris mult despre cicloni în ultimii ani, faimos fiind mai ales episodul din iunie 2021, când s-a format un ciclon deasupra Mării Negre. Și atunci, meteorologii explicau faptul că ciclonii se formează des în zona țării noastre, dar nu sunt nici pe departe atât de severi precum cei din zonele tropicale.

Când auzim de „ciclon” ne gândim la un fenomen devastator, dar trebuie să ținem cont de un lucru: ciclonii care ajung pe la noi nu aduc uragane și nu sunt la fel de violenți precum cei din zona tropicală. În plus, sunt zeci de zile pe an când deasupra țării noastre ajung cicloni, însă noi, la sol, nu simțim mai nimic.

Ce se întâmplă când peste noi trece un ciclon obișnuit? „Avem perioade cu cer senin, după care vin precipitații care durează câteva ore și revin perioadele cu cer senin, fără să fi fost furtună. A trecut peste noi un front atmosferic”, explică pentru HotNews.ro fizicianul Bogdan Antonescu, adăugând că variază mult traiectoria ciclonilor, care sunt influențați puternic de curentul-jet.

România nu are parte de ciclonii care aduc dezastrul la tropice

Ciclonii care ajung în zonele cu climă temperată, așa cum este în România, sunt diferiți de ciclonii tropicali. În zona țării noastre ajung doar ciclonii denumiți extratropicali, care pot apărea în toate anotimpurile, dar în special iarna.

Ciclonii aduceau pe vremuri viscolele dure de iarnă, iar în ultimii ani ne aduc ploaie în ianuarie și februarie. Tot ciclonii sunt cei care aduc ploile de sfârșit de toamnă, dar și pe cele de început de primăvară.

Buletinele meteo de la TV s-au schimbat enorm

„Lumea nu se speria de un ciclon”, spune pentru HotNws.ro climatologul ANM Roxana Bojariu, amintind că la buletinele meteo de acum câteva decenii li se explica oamenilor cum se schimbă vremea.

Ea consideră că oamenii înțelegeau mai bine pe vremuri ce înseamnă un ciclon, în timp ce în prezent, publicul asociază în mod eronat numele de ciclon cu „ciclonii tropicali” care sunt mult mai violenți decât cei extratropicali.

În anii ’80 la final de „Telejurnal” rubrica meteo era mult diferită față de ce vedem în prezent la TV. De multe ori, meteorologi arătau pe hartă cu un băț indicator cum se deplasează diversele mase de aer și vorbeau despre „anticiclonul azoric” sau despre „ciclonul islandez”. Rubrica meteo de atunci era mult mai tehnică, dar nu conținea multe informații de vacanță precum temperatura la Roma și Paris sau grosimea stratului de zăpadă la Predeal (iarna). Cea mai mare schimbare la buletinul meteo de pe TV în ultimii 30 de ani ține de faptul că acum sunt multe animații cu masele de aer și cu temperaturile. Evident că și prezentatoarele sunt mult mai tinere decât doamnele meteorolog din anii ’80 sau ’90.

Roxana Bojariu amintește că despre ciclon se pomenea și într-o scenetă de-a lui Amza Pellea.

Interesant este că ciclonul era și „protagonist” și în cărțile pentru copii.

Iată ce se spunea într-o carte de la 1982, carte cu titlul „Vântul și sticlele de limonadă”: „Ca un ciclon gonesc, mă grăbesc, alerg mai dihai decât cel mai iute iepure!  Vîjjjj….și nici nu se mai zărește.” În acea carte, doi copii încercau să prindă în sticlele de limonadă un vânt năbădăios pe nume Rasmus.

Ce sunt ciclonii și ce ne aduc

Ciclonii apar deasupra României mai des în sezonul rece, explică Roxana Bojariu, în timp ce vara ciclonii sunt mai rar prezenți.

Când vine ciclonul pe timp de iarnă, el aduce ninsori, însă în ultimii ani a adus mai ales ploi în ianuarie și februarie. „Când un ciclon din Mediterana se cuplează cu un câmp anticiclonic la est de țara noastră, se dezvoltă viscolele, atunci apar acele episoade de viscol foarte serioase”, explică Roxana Bojariu.

Putem privi un ciclon ca fiind „o combinație de mase de aer, o structură în rotație la scară mare care aduce cu ea aer mai rece din nord, dar și aer mai cald dinspre sud”, a spus pentru HotNews.ro fizicianul Bogdan Antonescu, expert în fenomene extreme.

El explică faptul că nu ciclonul în sine este important, ci structurile pe care le aduce: faptul că există frontul de aer rece, frontul de aer cald și o zonă care le separă și de-a lungul acestui front se dezvoltă furtunile.

„Ciclonul este structura care schimbă vremea într-o regiune, este o zonă cu presiune scăzută a aerului ce aduce precipitații și vânt intens, iar cu cât presiunea este mai scăzută, crește și intensitatea”, explică Bogdan Antonescu.

Pe la noi ajung DOAR cicloni extratropicali, însă Bogdan Antonescu spune că acest termen este greu de înțeles pentru publicul larg, la fel cum sunt mai greu de înțeles și termeni precum „vortex polar” și „tornadă” „Cred că unii își imaginează că ciclonul este o mare tornadă care vine prin toată Europa și se rotește, însă nu este așa, este cu totul și totul o altfel de structură”, spune Bogdan Antonescu.

Un sistem de furtuni

Ciclonul care a făcut ravagii și la noi a fost cel numit Boris, care a adus cantități record de ploaie la mijloc de septembrie în Europa Centrală. În presă a fost numit și Furtuna Boris (Storm Boris), dar și Ciclonul Boris. Am întrebat-o pe Roxana Bojariu dacă denumirea de furtună este potrivită pentru Boris. „În engleză a fost folosit termenul storm (furtună), un ciclon poate fi văzut ca fiind un sistem de furtuni, dar noi folosim și denumiri precum sistem de joasă presiune sau ciclon, În limbajul comun a intrat numele furtună, chiar dacă furtunile sunt mai localizate”, explică climatologul.

Fizicianul Bogdan Antonescu spune că ciclonul Boris va rămâne în istoria meteorologiei, se fac deja studii pe urma lui și se încearcă să se determine ce rol a avut încălzirea globală. El explică faptul că au fost recorduri de precipitații pentru Europa Centrală, fiindcă „furtuna” Boris a rămas blocată în același loc o perioadă mai mare de timp și, cum nu a mai putut să se deplaseze, s-a tot rotit în regiune și a fost alimentată cu energie, Mediterana era mult mai caldă și au fost îndeplinite condițiile pentru producerea unei furtuni cu totul ieșite din comun.

Diferențele dintre ciclonii din Mediterană și cei de la Atlantic

Ciclonii extratropicali se formează exact la contactul a două mase de aer de temperaturi diferite.

Ciclonii care ajung pe teritoriul României în timpul iernii se formează deasupra unei Mediterane mai calde, care contrastează cu zonele de uscat mai reci. Vara avem cicloni nord-atlantici care pot să influențeze România, însă nu este exclus ca pe timp de vară să ajungă la noi cicloni din Mediterană.

Un ciclon care „străbate” Europa timp de câteva zile, de la Atlantic până în România își schimbă mult forma și direcția. Ca idee generală, ciclonii atlantici sunt mai bine dezvoltați din punct de vedere spațiali, dar pot avea și traiectorii mult mai lungi și timp de viață mai mare. Ciclonii din Mediterană sunt în general mai mici și uneori au timp de viață mai redus, spune climatologul Roxana Bojariu.

O tendință interesantă este că în ultimii ani se formează cicloni și în Marea Neagră.

De ce să „botezăm” și ciclonii europeni

Vedem de câteva decenii că uraganele ce lovesc coastele Americii (și din alte regiuni) primesc nume și își câștigă astfel un loc în istoria meteo. De câțiva ani primesc nume și unii cicloni ce au afectat Europa și, mai nou, au primit nume și câteva valuri de căldură.

Nu orice ciclon merită însă un nume, ci doar acelea care depășesc anumite valori caracteristice legate de viteza vântului sau de cantitatea de precipitații așteptată. Nu există un singur organism care dă aceste nume și diferă și criteriile care se aplică pentru a acorda nume, în funcție de organizația care le „botează” și criteriile care sunt considerate a fi mai importante în diverse regiuni (viteza maximă a vântului la rafală, cantitatea maximă de precipitații anticipată). Aici puteți vedea lista cu nume de furtuni de la UK Storm Centre.

Fizicianul Bogdan Antonescu explică faptul că furtuna Ashley despre care s-a vorbit și la noi nu există, fiindcă numele Ashley nu a fost atribuit niciunei furtuni de către una dintre organizațiile care acordă nume ciclonilor europeni care se remarcă prin câte ceva. Aici puteți vedea o pagină cu numele de furtuni din acest sezon.

De ce este util ca fenomenele extreme să primească nume? Când un ciclon capătă un nume publicul știe că trebuie să se aștepte la ceva periculos și ar trebui să fie mai atent, explică Bogdan Antonescu. Problema în Europa este, consideră el, că ai mai multe organizații care dau nume și este posibil să se creeze confuzie.