Gabriel Biriș: Split TVA și obligativitatea înregistrare a comercianților angro de produse accizabile, măsuri din ciclul: să ținem oamenii ocupați să poată alții să fure

Cel mai mare impozit plătit de un club sau restaurant în București este comparabil cu impozitul și contribuțiile plătite de secretara mea într-un an, a declarat Gabriel Biriș, partener Biriș Goran, într-o conferință organizată de cursdeguvernare.ro.

Declarațiile sale foarte pe scurt:

• România s-a concentrat foarte multe asupra crâșmelor, în ultimii ani

• Firmele au cheltuit bani pe case de marcat cu jurnal electronic, dar ANAF nu are serverele

• Degeaba se vor duce informațiile în cloud, trebuie să ai capacitatea de a procesa

• Cei care fac legea și normele de aplicare nu întreabă niciodată la Administrația Fiscală dacă propunerile funcționează

• Trebuie revizuit Codul fiscal pentru a elimina cerințele inutile

• România va intra în categoria junk dacă Guvernul va implementa programul de guvernare pe partea de Pensii

„Noi avem în ultimii ani o atenție foarte mare asupra crâșmelor. Crâșmele nu trebuie să plătească impozit pe profit și nici crâșmarii. Am eliminat în 2017 impozitul pe profit la companiile din Horeca și l-am înlocuit cu impozit specific, derizoriu pentru marile restaurante sau cluburi din București sau de pe litoral. Când zic derizorii, sunt derizorii”, a spus Biriș.

• Cel mai mare impozit plătit de un club sau restaurant în București este comparabil cu impozitul și contribuțiile plătite de secretara mea într-un an.

• Cel mai mare impozit plătit de un club pe litoral este comparabil cu impozitele și contribuțiile plătite de femeia mea de serviciu într-un an.

„Nu ne-a ajuns că i-am scutit de impozit pe profit, le-am eliminat și impozitul pe salarii pentru sezonieri. Adică pe litoral. Am redus și TVA. De aceea a fost nevoie de mărirea salariului minim pe economie, ca să acopere gaura lăsată de TVA neprogramată”, a mai arătat specialistul în fiscalitate.

Am introdus de la 1 noiembrie casele de marcat cu memorie electronică și GPRS, spune el.

„Care a fost scopul acestei măsuri? Să reducem acel nenorocit de gap de TVA (deficit de TVA n.r.) care este mult prea mare. Cum? Prin posibilitatea ANAF să poată să facă analiză de risc în timp real și să folosească forța de control acolo unde analiza de risc spune. Pentru asta am obligat oamenii să facă cheltuieli pe care poate nu le aveau în plan. Firmele au făcut cheltuielile, multe și-au cumpărat casele de marcat și, ghici ce, ANAF nu are cu ce. Adică ANAF nu are capacitatea să primească și să proceseze datele pentru că serverele lor nu există. De ce? Că nu au fost cumpărate. De ce nu au fost cumpărate? Pentru că niște oameni nu și-au făcut treaba. Să le ducă în cloud. Pentru cloud îți trebuie să ai capacitatea să procesezi informațiile alea, chiar dacă nu le stochezi tu”, apreciază Gabriel Biriș.

Cei care fac legea și normele de aplicare nu întreabă niciodată la Administrația Fiscală dacă propunerile funcționează.

• După nenumărate discuții interne cu șefii din ANAF am zis că poate sunt eu nebun la cap și nu pricep. Poate oamenii ăștia au dreptate. M-am dus să vorbesc cu un șef de adminsitrație care a confirmat că e muncă degeaba și că nu-i întreabă nimeni nimic.

• Vorbim de o slabă cunoaștere și înțelegere a directivelor, a deciziilor Curții de justiție. Din fericire, suntem cetățeni europeni și avem drepturi. Foarte multe din excesele statului împotriva propriilor cetățeni au fost corectate de la Bruxelles.

„Trebuie revizuit Codul fiscal pentru a elimina cerințele inutile. Vă dau un exemplu. Vor exista distorsiuni mari în funcționarea pieței: obligația de înregistrare a comercianților angro de produse accizabile. S-a gândit ANAF, se mai gândise o dată când am fost secretar de stat, să scoată din piață comercianții angro de produse accizabile care nu au depozite proprii. Păi, cine duce motorina la capul tarlalei?”, a explicat el.

• Atunci când iei motorina de la rafinărie nu o duci cu camionul în depozitul tău de unde să o încarci în alt camion să o duci în capul tarlalei. O iei de la rafinărie, o pui în camion, o duci în capul tarlalei. De ce este nevoie de o astfel de prevedere în Codul fiscal?

„În discuțiile pe care le-am avut îmi zice un domn: „Păi cum, domnu secretar de stat, dumneavoastră nu știți, motorină, benzină, accize, TVA?”. Îi zic: „Domnule, matale nu știți la ce întâlnire ați venit aici. Noi nu vorbim domnule aici de antrepozite, vorbim de angrosiști. În momentul în care produsul accizabil a ajuns la angrosist, nu mai e accizabil, că 100% din acciză o plătesc antrepozitarii. La fel și tot TVA-ul pe preț plus accize”, își amintește Biriș.

Potrivit acestuia, în loc să-ți concentrezi eforturile administrative pe 30-40 de antrepozitari în toată România, tu îți diluezi forța de control pe 2000 și apoi te mai miri că nu mai colectezi cât ar trebui.

„La fel ca split-TVA, este una din măsurile din ciclul să ținem oamenii ocupați să poată alții să fure. Sunt făcute intenționat. Nu e că nu știu. Știu foarte bine ce fac”, a precizat specialistul în fiscalitate.

El a fost întrebat, în cadrul evenimentului, ce ar putea să ducă România în categoria junk de către agențiile de rating.

„Ce ar trebui să se întâmple ca să ajungem în junk? Ca Guvernul să implementeze programul de guvernare al PSD pe partea de pensii”, a răspuns Biriș.