Gazprom isi apropie Ungaria si Serbia in proiectul South Stream

Presedintii companiilor energetice MOL si Gazprom au purtat discutii la Budapesta privind accelerarea poiectului gazoductului South Stream. In acelasi timp, la Belgrad, Rusia si Serbia semnau un acord de cooperare energetica, ce prevede printre altele includerea Belgradului in acelasi proiect de transport a gazelor rusesti spre vestul Europei.

Gigantul energetic rus Gazprom continua sa promoveze proiectul gazoductului South Stream in estul si centrul Europei, ca pasi necesari pentru ajungerea in Occident. Saptamina aceasta, la Budapesta, presedintele Gazprom, Alexei Miller, s-a intalnit cu omologul sau din partea companiei ungare MOL, Zsolt Hernadi, pentru a gasi cai concrete pentru dezvoltarea cooperarii bilaterale in „domeniul furnizarii de titei si gaze naturale”. Conform Budapest Business Journal, cele doua parti au discutat si despre stadiul constructiei partii ungare a gazoductului South Stream.

Tot in cadrul discutiilor din aceasta saptamina, MOL a informat Gazprom despre proiectul privind crearea unui operator regional de gazoducte in rasaritul Europei, alaturi de companii din Romania, Austria, Bulgaria, Bosnia, Croatia, Slovenia, Serbia. Daca proiectul, ce ar presupune crearea unei retele de gaze naturale in lungime de 27.000 de kilometri, se va materializa, MOL crede ca ar putea obtine suficient capital pentru interconectarea conductelor, permitand companiei sa livreze gaze naturale din Asia Centrala inspre vestul Europei.

La inceputul lunii, premierul ungar Ferenc Gyurcsany arata ca proiectul South Stream va implica si Ungaria. Primul ministru spunea ca tara sa este „printre cele care depind masiv de furnizarea de energie din Rusia”, adaugand ca, desi Ungaria considera ca Rusia este un partener si un furnizor de energie de incredere, existenta unei singure conducte sau a unui singur furnizor de energie implica riscuri.

In urma cu aproximativ trei saptamini, Gazprom si firma italiana Eni SPA au semnat un acord privind constructia conductei South Stream, al carei cost se ridica la aproape 7 miliarde euro, si infiintarea unei societati mixte cu participare egala pentru dezvoltarea unui studiu de marketing si fezabilitate pentru acest proiect. Conducta de 900 km propusa va trece pe sub Marea Neagra, prin Bulgaria, si va livra 30 miliarde de metri cubi de gaze naturale rusesti anual catre Austria, Slovenia si Italia. Desi Gazprom si Eni SPA vor finanta, detine si gestiona in comun proiectul, care va fi finalizat in 2013, tarile tranzitate vor primi probabil propunerea de a achizitiona pachete minoritare de actiuni.

Serbia – cap de pod

Conducta South Stream va avea o lungime de peste 900 km, va trece pe sub apele Marii Negre, din Rusia pana in Bulgaria, si va furniza anual 30 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Gazprom si grupul italian Eni ar trebui sa creeze, pana la 15 ianuarie, o companie mixta care sa opereze conducta. Primele livrari de gaze vor fi facute in 2013. Pina acum, erau inca in discutie traseele posibile pe unde ar putea fi construita partea de pe uscat a conductei prin Europa pana in Austria si Italia.

In discutie erau trasee traversind fie Romania, fie Serbia. Lucrurile par mai clare acum, dupa ce marti, la Belgrad, Rusia a oferit Serbiei includerea in proiectul gazoductului South Stream. Serbia si Rusia au semnat un acord de cooperare energetica ce prevede constructia conductei South Stream prin Serbia, constructia unor unitati de depozitare a gazelor si un parteneriat strategic in modernizarea companiei petroliere de stat NIS.

Acordul a fost propus in urma cu doua luni, dupa ce o delegatie condusa de directorul executiv al monopolului rusesc de petrol si gaz Gazprom, Alexei Miller, a vizitat Serbia pentru a discuta despre cooperarea in sectorul energetic, relateaza SE Times. in cursul discutiilor purtate cu liderii sirbi, delegatia rusa si-a exprimat interesul fata de privatizarea unora din principalele companii ale tarii, inclusiv de cea a companiei de rafinare a petrolului Naftne Industrije Srbije (NIS).

Propunerea a fost transmisa marti ministrului sirb al energiei Aleksandar Popovic de ambasadorul rus la Belgrad, Aleksandar Alekseyev. Acesta a declarat ca acordul va afecta securitatea energetica a intregii regiuni si va reprezenta un eveniment important in relatiile bilaterale.

„Daca va accepta si ratifica acordul propus, Serbia va deveni un lider regional in sectorul energiei”, a declarat ministrul sirb al Energiei, Aleksandar Popovic.

Multi analisti asociaza insa propunerea Rusiei cu sprijinul ferm al Moscovei fata de pozitia Belgradului cu privire la chestiunea statutului provinciei Kosovo si afirma ca acordul propus este motivat politic. Unii sunt ingrijorati de asemenea de faptul ca o singura companie va controla atit conducta, cit si unitatile de stocare a gazului.

„Orice extensie a acestei situatii asupra NIS va fi daunatoare”, a declarat Miroslav Prokopijevic, analist la think tank-ul Free Market Centre, agentiei Reuters. „Din punct de vedere politic, aceasta ar putea fi utilizata ca instrument de presiune. Din punct de vedere economic, ar fi daunatoare deoarece firmele rusesti nu sunt cunoscute pentru tehnologia sofisticata. Ar fi o expansiune a monopolului pe piata petrolului, gazelor si produselor derivate”.

Multi si-au exprimat ingrijorarea ca acordul ar putea descuraja alti potentiali investitori straini. Privatizarea NIS este in discutie din 2005, planurile initiale prevazind vinzarea unui pachet de 25% din actiunile monopolului pentru aproximativ 204 milioane euro. Cumparatorul va fi de asemenea obligat sa promita ca va investi alte 170 milioane.