Gânduri despre Educație

Educația trebuie să formeze omul frumos. Bineînțeles, nu frumos pe dinafară, ci să-i formeze caracterul și cultura. Dacă va deveni bun, logic și măsurat, iar cultura sa generală nu va rămâne neglijabilă, școala și-a atins scopul.

Istoria nu-l va putea interesa prea mult pe elev, atâta timp cât el nu are una a lui personală. Pentru a putea privi cu mai multă înțelegere în trecut, probabil cea mai bună cale este prezentarea de filme istorice din diversele perioade ale civilizației umane. În ele se pot vedea costumele, obiceiurile, tehnica timpului respectiv, contradicțiile, cruzimea, etc.

Geografia îl va interesa doar dacă are curiozitatea de a ști ce este dincolo de dealurile și văile copilăriei, dacă vede vreo șansă în a călători. Și aici cred că filme documentare însoțite de hărți pot stârni interesul pentru geografie.Cunoștințe măcar sumare de geografie, ca și de istorie, sunt elemente de bază ale culturii generale, care cam lipsesc multor absolvenți…

Tânărul trebuie să cunoască marile opere ale literaturii române. Dar neapărat și pe cele ale literaturii universale. Fiind multe, trebuie făcută o selecție destul de dură. Literatura este o artă, dar nu este singura. Elevul trebuie să cunoască și capodoperele lui Grigorescu, Brâncuși, da Vinci, Dali, precum și să deosebească o simfonie a lui Beethoven de o manea Minune. Trebuie neapărat să audă câteva arii din Verdi. Trebuie să poată recunoaște unele pasaje din Vivaldi și Enescu. Concentrarea pe Limba și Literatura Română este exagerată. Cu efectul ca, de exemplu ajunși jurnaliști, să scrie agramat. Este dureros să vezi că unele cuvinte care țin de Logică (elementară) precum „și” și „sau”, sunt folosite anapoda. Se scrie „În Germania, Franța, Italia sau Belgia s-au vaccinat toți bătrânii”, unde cuvântul „sau” este folosit aiurea în loc de „și”. Ca să nu mai amintesc de Grindeanu, care „ca și prim-ministru” făcea și dregea. Corect ar fi fost „ca și un prim-ministru”, asta gramatical, că de facto el se întâmpla chiar să fie prim-ministru! Există multe folosiri ridicole sau direct greșite de cuvinte, precum cea a pretențiosului „inclusiv” în loc de banalul „și” („mi-am vândut inclusiv mama”), sau cea a lui „după ce” în cazuri clare de simultaneitate („gândacul a decedat după ce l-a spulberat bomba”), sau folosirea fără noimă a lungii expresii „în condițiile în care” („pisica a zis miau în condițiile în care a căzut de pe acoperiș”).

O parte a literaturii române este plină de patriotism. Nu doar la modă, ci necesară în secolul XIX, în care s-a format statul român iar națiunea a devenit tot mai conștientă de existența ei înseși, astăzi patriotismul trebuie privit cu atenție în educație. Pericolul mare este componenta sa naționalistă, de care trebuie să ne ferim ca de diavol. Una este să apreciem și să lăudăm ce fac românii, alta e să ne suim în capul altora, de exemplu al vecinilor. „Deutschland, Deutschland über alles” este înțeles greșit, dar susținut în varianta românească de mulți români atinși de virusul naționalismului. Înțelesul este „Germania, Germania înainte de toate” și nu „G., G. peste toți ceilalți”. Este exact diferența între a susține și a iubi țara ta, și a dori să-i nimicești pe ceilalți. Diferență enormă. Este de preferat să se renunțe la cultivarea patriotismului, dacă nu este asigurat înțelesul cel bun. Insuflarea criminală a excesului de patriotism duce la alegerea morții în fața pierderii unui petic de pământ (al „Patriei”!). Această abordare trebuie să aparțină cât mai repede trecutului, altfel războaiele vor reveni, iar suferințele vor fi uriașe. Vor muri tocmai cei mai buni copii, cei care învață cel mai bine. Ce? Ce-i învață școala! Deci școala e cea care ar putea aduce schimbarea.

La Matematică elevii trebuie să învețe să gândească, logic bineînțeles. Trebuie să li se descopere frumuseți care țin mai curând de artă decât de știință. Avem asemenea frumuseți în Geometrie (și nu numai). La contactul elevului cu infinitul, se pun întrebări filosofice. Matematica oferă unele răspunsuri splendide. Asemenea lucruri nu trebuie să lipsească din cultura generală a oricărui om. Masarea cantitativă nu are sens decât pentru cei care vor urma chiar Matematica sau, într-o măsură mai mică, alte discipline care o utilizează, precum ingineria. Deci, după părerea mea, atât Limba și Literatura Română cât și Matematica suferă de exagerare cantitativă (pentru majoritatea elevilor). Rezultatul nu este un nivel general ridicat, ci dimpotrivă unul scăzut, este rămânerea în incultură generală…

Esențială este și școlirea politică. Nu este nevoie de studii aprofundate, ci doar de atingerea următorului scop: tineretul să înțeleagă bine deosebirile dintre democrație și dictatură, iar prin multe exemple (filme, cărți) să se convingă de impactul lor asupra vieții oamenilor. Avem numai în secolul trecut destule exemple zguduitoare. Importanța atingerii scopului menționat este uriașă, întrucât tineretul este ușor de atras către proslăvirea puternicilor, așa ca-n filme…

Comenteaza pe Contributors.ro

Gânduri despre Educație

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”