Gsp: Prim-ministrul Ciolacu a spus că este șantajat de unii șefi ai jocurilor de noroc. Ce a pățit un fotbalist al „Generației de Aur" din partea unei case de pariuri
Prin complicitatea clasei politice, păcănele și pariurile au luat prizoniere segmente ale societății și au dereglat instrumente de control democratic. S-a ajuns să fie certați campioni de legendă ai fotbalului de către directori ai caselor de pariuri, pentru că jucătorul a spus liber la televizor când o echipă joacă prost.
„ Deja am ajuns într-o formă de șantaj și în calitatea mea de prim-ministru solicit statului român să vadă” – Marcel Ciolacu
CONTEXT
- În ultimul an s-a ascuțit o lupta în interiorul industriei între firmele autohtone mai mici, de obicei orientate spre offline și așa-numitele păcănele, și companiile mari, internaționale, concentrate mai degrabă pe online și pariuri sportive.
- Primii acuză că, prin această iminentă nouă supra-taxare a jocurilor de noroc și scoatere a păcănelelor în afara localităților, autoritățile favorizează multinaționalele pentru că doar ele își vor permit să plătească taxe crescute.
- Pe contraatac, cei mari spun că firmele mai mici din piață nu respectă regulile, cultivă adicția și evaziunea fiscală, decredibilizând practic industria.
La un moment dat, i-a vibrat telefonul. Fostul fotbalist al echipei naționale era în direct, într-o emisiune de analiză a meciurile etapei din România. După părerea lui, una dintre formații dezamăgea în joc și o spunea telespectatorilor.
Telefonul care l-a uimit
Într-o pauză de emisie, a remarcat cine l-a sunat. Era unul dintre șefii unei case de pariuri, firmă care avea contract atât cu echipa respectivă, cât și cu fosta glorie a „naționalei”. S-a făcut legătura dintre cei doi, discuția a rămas între ei, dar conținutul a fost prea nedemocratic ca să rămână secret.
Oficialul din industria jocurilor de noroc i-a amintit fotbalistului-analist despre contractul pe care îl avea. Marele campion a fost perplex, confuz și curajos. Perplex pentru că nu i se întâmplase niciodată să fie avertizat pentru o „culpă de opinie”, confuz pentru că nu înțelegea situația, jucase mult în străinătate și așa ceva e de neconceput într-o țară liberă, iar curajos pentru că pe teren și în viață există lucruri care nu se cumpără.
I-a replicat, politicos, șefului casei de pariuri să-l lase în pace, că e părerea lui despre joc și o să o spună ori de câte ori vrea. Nu a fost de vânzare.
Din relatările care au urmat în lunile ce au trecut de atunci, directorul de la firma de pariuri și-a dat și el seama că a trecut linia roșie. Dar ce a făcut omul puternic nu e decât o compulsie, un gest extrem, ceva inevitabil la nervi, câtă vreme industria pe care o reprezintă se consideră ea însăși omnipotentă.
„E momentul să deschidă ochii”
Episodul legat de fotbalist a fost povestit și de Cătălin Țepelin, redactorul-șef al Gazetei Sporturilor. ”Casele de pariuri nu mai au mult timp la dispoziție, e momentul să deschidă ochii. Societatea le blamează, uneori de-a valma, fără nuanțe, așa cum se întâmplă când se urnesc mișcările tectonice”, a scris ziaristul în Gazetă.
Țepelin a analizat raportul industriei cu societatea, explicând din interiorul lumii sportului cum ”atitudinea de industrie gigantică și opacă” a jocurilor de noroc le va aduce pierderi majore în timp, mai ales dacă “ele nu renunță la comportamentul în forță, uneori impertinent și lipsit de etică, si dacă nu susțin mișcări ample pentru educarea publicului și protejarea celor vulnerabili la adicție”.
INTERVIURILE HotNews.ro