Sari direct la conținut

Harta interactiva: Ce se intampla daca orasul tau ar fi atacat nuclear

HotNews.ro

Compania CarlosLabs din Australia a realizat o harta interactiva in care poti vedea efectul produs de un atac nuclear sau de ciocnirea cu un asteroid in diferite orase de pe glob. Australienii iti ofera posibilitatea sa alegi orasul si arma (de exemplu, o bomba de 15 kt, una de 21 kt, una de 400 de kt sau un asteroid), iar harta iti indica „efectele termice” produse de explozie.

Cercurile concentrice de diferite culori reprezinta efectele fizice ale unui atac. Centrul cercului reprezinta locul din apropierea impactului, unde cei mai multi oameni ar muri in primele 24 de ore. Cercul de culoare violeta reprezinta locul unde victimele vor suferi arsuri de gradul trei, in timp ce culoarea roz indica unde se vor afla cei care vor sugferi arsuri de gradul doi.

Ing. fiz. Valeriu Zuda, expert acreditat in protectie radiologica, a pus sub semnul intrebarii calitatea experimentului facut de firma australiana. Zuda a declarat pentru HotNews.ro ca „programul care simuleaza atacuri nucleare asupra unor zone alese aleator pe Terra este produsul a unui sau doi angajati plictisiti sau in lipsa de contracte serioase, acestia s-au jucat un pic pe calculator si au pus si pe internet rezultatul distractiei lor”.

Valeriu Zuda sustine ca „se poate face o astfel de simulare si pe baze stiintifice si evident ca s-a facut si se fac si in continuare astfel de cercetari in marile laboratoare de cercetare din SUA, Rusia, Franta, Japonia, etc., dar programele scrise folosind algoritmi de simulare Monte-Carlo au nevoie de server farm ca sa ruleze acest program deoarece folosesc foarte multe baze de date nucleare si acestea stocate pe alte server farm, iar programele ruleaza zile intregi sau chiar saptamani pana dau un rezultat. In nici un caz un astfel de program nu poate fi rulat pe un server de companie gen CarlosLabs, iar bazele de date nucleare obtinute in urma testelor nucleare efectuate in poligoane sunt absolut secrete si nu exista schimb de date intre laboratoare. Americanii au datele lor, rusii datele lor, francezii date lor, etc., date care sunt tinute top secret”.

„De ce credeti ca francezii au fost ultimii care au renuntat la detonarile nucleare in scop de strangere de date nucleare? Raspunsul este ca fata de americani si rusi, care au detonat incarcaturi nucleare inca din timpul celui de-al doilea razboi mondial, francezii au inceput mai tarziu experimentele si au mai avut nevoie de cateva explozii nucleare „in plus” sa stranga cat mai multe date nucleare inainte de a semna acordul de interzicere a detonarilor nucleare in scop de cercetare”, crede Zuda.

Care sunt efectele atacurilor nucleare

Vorbind despre efectele exploziilor nucleare, Valeriu Zuda a precizat ca „cel mai devastator efect al unei bombe nucleare este unda de soc care culca la pamant tot pe o raza de cativa km functie de puterea bombei, apoi este efectul radiatiilor electromagnetice asupra retelelor electrice unde se produc supratensiuni, se ard transformatoare, aparate electrocasnice si chiar retelele insesi. Abia al treilea efect este efectul termic la care se face referire in „joc”, iar ultimul efect si cel mai de durata este efectul produsilor radioactivi rezultati in urma exploziei, efect care persista zeci de ani dupa explozie. Ori in acest „joc” poti vedea numai „thermal damage”, adica al treilea ca pondere si care nu este relevant in nici un fel deoarece un atac nuclear se evalueaza din toate punctele de vedere.

Zuda sustine ca „mai este foarte important si la ce inaltime fata de sol se detoneaza bomba, iar efectele bombelor detonate la 100-200 m deasupra solului au efecte mai vaste fata de cele care detoneaza la nivelul solului”.

Vedeti aici harta interactiva.

N.red. Pentru imaginea atacului asupra Capitalei s-a folosit „o bomba” FatMan de 21 kt.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro