HARTA PUTERILOR EUROPENE la inceputul celui mai important summit din istoria UE

Europa vuieste cum nu a mai facut-o din 1989. Aflata in pragul colapsului economic, liderii ei se intalnesc in aceste zile la Bruxelles pentru a desena o noua harta europeana. Viitorul romanilor si al altor europeni depinde in buna masura de deciziile luate acum. Impreuna cu opt experti europeni,HotNews.ro va spunecum arata tabla de sah a Europei inaintea celui mai important joc politico-economic al deceniului.

Scadenta proiectului european a venit. Dupa trei ani de amanari, liderii UE trebuie sa ia decizia istorica de integrare a politicilor fiscale ale statelor europene. Ceea ce nu au reusit liderii politici vizionari din trecut fac acum pietele: pun o presiune atat de mare pe UE, incat singura solutie este mai multa integrare. Procesul de transformare a spaniolilor si italienilor in germani (o metafora simplificatoare, dar relevanta) este insotit deja de tensiuni majore. Importanta tarilor europene nu se mai masoara doar dupa coordonate militare sau suprafata, ci in special in functie de vigoarea economica. Vor reusi politicienii europeni sa ajunga la un compromis?

• Foloseste harta interactiva de mai jos (click pe tara) pentru a afla pozitia si puterea de negociere a celor mai importante tari europene si a Romaniei.

Care este miza reala a summit-ului UE si de ce poate el deveni unul cu adevarat istoric?

Integrarea mai profunda a tarilor din UE inseamna, de fapt, cedarea de prerogative nationale catre institutiile „birocratice” de la Bruxelles. Pentru a ridica miza, acest proces e denumit deseori „cedare de suveranitate”. Mai corect ar fi delegarea de responsabilitate. Pentru ca liderii statelor membre isi vor pierde nu dreptul de a realiza un buget si de a face imprumuturi, ci dreptul de a abuza de aceste prerogative in scopuri electorale sau ilicite. Evident ca dezbaterile vor varia ca intensitate in functie de cat de pro-european este fiecare si in functie de situatia economica de facto a tarilor.

E logic ca Marea Britanie sa se opuna, macar formal. Si asta pentru ca guvernul de la Londra este conservator, adica prin definitie opus ideii unei Europe mai integrate. In cealalta extrema, Romania sau Bulgaria, tari masiv pro-europene, nu vor avea probabil o dezbatere prea aprinsa, mai ales ca populatia isi doreste ca excesele liderilor nationali in cheltuirea banilor publici sa fie controlata si eventual penalizata de Bruxelles.

• In sectiunea „Summit UE” gasiti mai multe articole pe aceasta tema si un flux continuu al noilor informatii aparute.
• Cititi in continuare analizele a 8 experti europeni care au comentat exclusiv pentru HotNews.ro pozitiile si potentialul de negociere a tarilor europene care vor fi joi si vineri pe scena celui mai important summit european al deceniului.

GERMANIA

Scopul guvernului Merkel nu este mai multa integrare europeana si mai putina suveranitate nationala, ci o mai mare responsabilitate fiscala si bugetara. In acest scop (dar nu ca un scop in sine), ei sunt dispusi sa ofere o imputernicire limitata Comisiei Europene si Bancii Centrale Europene. Dar toate deciziile esentiale trebuie sa ramana in mainile guvernelor.

Indicatorii economici principali arata bine in Germania. Dar fiind o economie care depinde de export, Germania este dependenta de sanatatea restului Uniunii Europene. Daca criza se adanceste acolo, nu vom scapa nici noi. Asta inseamna ca este riscant si obtuz sa ne bazam puterea pe forta economica in loc sa folosim politici incluzive inteligente.

Acest summit este cea mai importanta tema din dezbaterea publica in Germania. Germanii inteleg limpede ca acesta este un moment existential pentru noi si pentru istoria Uniunii.

Constanze Stelzenmueller este presedintele consiliului academic al German Foundation on Peace Research si a fost directorul biroului din Berlin al German Marshall Fund si editor al Die Zeit.

FRANTA

Franta a incercat sa ajunga la un compromis cu Germania. A acceptat ca germanii nu doresc eurobond-uri si intarirea puterii Bancii Centrale Europene. Putem spune ca Franta si-a schimbat pozitia in privinta subiectului solidaritatii. In schimb, germanii au renuntat la solicitarea referitoare la Curtea Europeana de Justitie, care ar fi trebuit sa se pronunte asupra bugetelor nationale. Calculul francez a fost sa accepte cerintele Germaniei in privinta austeritatii, sanctiunilor si regulilor in speranta ca asta va deschide drumul interventiei Bancii Centrale Europene. Parisul este optimist ca odata ce Europa va deveni mai virtuoasa, Banca Centrala Europeana va interveni decisiv.

Franta ar prefera ca acest plan sa fie aplicat doar in zona Euro pentru ca asta ar clarifica lucrurile si i-ar scapa de opozitia britanica. Presedintele Sarkozy critica des politicile Comisiei Europene si nu il apreciaza pe Barroso, preferand o Europa guvernamentala unde Consiliul de ministri sau Consiliul format din sefii de stat si de guverne vor avea ultimul cuvant. Dar dezbaterea pe acest subiect nu s-a incheiat. E o diferenta intre felul in care guvernul francez prezinta situatia si felul in care ea este perceputa de francezi. Guvernul francez sustine ca acest summit va fi istoric si ca va aduce o Europa mai puternica, cu reguli mai dure. Guvernul francez este convins ca singura solutie pentru stoparea crizei prezente este interventia hotarata a Bancii Centrale Europene.

Presa si opozitia de stanga sustin ca Sarkozy a cedat in fata Angelei Merkel, acceptand o Europa a austeritatii, o Europa pe stil german. La inceput, in Franta spuneam ca acest plan apartine cuplului franco-german, acum am inceput sa-l numim planul germano-francez.

Francesco Fontemaggi este jurnalist specializat pe probleme economice si lucreaza pentru biroul parizian al Agentiei France Press.

POLONIA

Impartirea traditionala a Europei, intre est si vest, nu mai este o realitate a prezentului. Daca esti politician la Berlin si te intrebi care parte din Europa functioneaza si care nu, esenta este ca Nordul functioneaza mai bine decat Sudul. Aceasta criza a pus punct oricarei discutii despre divizarea est-vest specifica perioadei Razboiului Rece. Daca esti un oficial berlinez si te intrebi cine este un partener mai bun, un polonez sau un italian, probabil va spune polonezul.

Chiar daca nu fac parte din zona euro, polonezii se apropie din ce in ce mai mult de nucleul dur al zonei Euro. Polonia lucreaza foarte aproape cu Germania si Franta in triunghiul de la Weimar, pe care incearca sa-l revitalizeze. Pozitia Poloniei a fost foarte clar articulata de ministrul polonez de externe, Wladyslaw Sikorski, care a vorbit chiar la Berlin despre nevoia de a aduce mai mult federalism in Europa. Cine ar fi crezut ca un ministru polonez va spune la Berlin ca este mai putin infricosat de puterea germana decat de inactivitatea germana. A mai trimis si un mesaj puternic britanicilor spunandu-le ca daca nu doriti sa fiti parte din asta nu ne obstructionati. Premierul Tusk a mentionat ca este de acord cu aceste declaratii. Orice va permite europenilor sa aiba un control sporit si centralizat asupra cheltuielilor va avea sprijinul Poloniei.

Deconectarea politicilor fiscale de cele monetare este pacatul originar al Uniunii Europene. Important este si ca Sikorski a spus ca vinovati de actuala criza sunt toti, nu doar grecii, italienii sau portughezii. Vinovat este si nucleul dur al zonei Euro care nu a respectat intotdeauna tintele de deficit. Vocea Poloniei conteaza si va conta mai mult decat putea oricine sa creada in trecut. Acesta este rezultatul direct al crizei pentru ca economia poloneza creste. Predictiile spun ca Polonia va avea o crestere economica de 4,2. Polonia va juca un rol aproape la fel de important precum statele europene majore.

Andrew Michta este doctor in stiinte politice la John Hopkins University, consultant pe probleme europene al guvernului american si directorul biroului din Varsovia al German Marshall Fund.

PORTUGALIA

Merkel si Sarkozy au negociat deja o solutie care va fi prezentata celorlalte state si acestea o vor aproba sau nu. Aceasta creeaza o problema de legitimitate in UE pentru ca dintr-o perspectiva democratica Uniunea Europeana este astazi doar Franta si Germania. Unde sunt celelalte 25 de state?

Portugalia crede ca solutia la actuala criza sunt eurobond-urile, care ar fi o manifestare a solidaritatii europene. Solutia oferita de cancelarul german Angela Merkel nu este populara in Portugalia si nici Sarkozy. Germania doreste sa controleze bugetele nationale, dar nu ofera nicio solutie problemei datoriilor suverane. Portugalia are nevoie de banii Uniunii Europene astfel ca nu suntem in acea situatie ideala de “un stat, un vot”, uzuala in cadrul UE. Nu vom avea un spatiu de negociere prea mare.

In tari precum Grecia, Portugalia, Irlanda, dobanzile sunt prea ridicate si avem nevoie sa obtinem dobanzi mai scazute. Singura solutie pentru asta sunt eurobond-urile. Daca un stat are probleme cu datoriile sale si acestea sunt atat de mari incat nu pot fi rezolvate la nivel national, optiunea de a pedepsi o astfel de tara ii va inrautati situatia. Daca o tara nu are bani cum ar putea fi fortata sa plateasca penalitati?

Guvernul nou ales in Portugalia a taiat salariile in sectorul public cu 25%, al treisprezecelea salariu a fost si el taiat. Situatia economica este proasta, dar macar a fost stabilizata. Stim ca nu vom mai avea acelasi standard de viata ca in trecutul recent si ca aceasta criza ne va saraci. Dar Portugalia nu a fost niciodata o tara bogata asa ca suntem obisnuiti cu saracia.

Nuno Cunha Rodrigues preda stiinte economice la Universitatea din Lisabona si este consilier juridic in Consiliul de Ministri din Portugalia.

ITALIA

Membrii guvernului de tehnocrati ai lui Monti au crescut in cercurile sociale ale institutiilor de la Bruxelles. Mario Monti a spus lucruri pe care alti prim-ministri ai Italiei nu le-ar fi spus niciodata: Comisia Europeana nu este o forta oprimanta care ameninta suveranitatea Italiei, ci este o institutie europeana care a ajutat enorm economia italiana. Monti crede in modelul comunitar si supranational al Europei si nu va submina un eventual consens in special in acest context dificil pentru Italia. Monti e pentru mai multa integrare. Nici principalele partide politice din Italia nu vor ridica obiectii care sa complice lucrurile.

In Italia se discuta mult daca noile prevederi vor avea un impact asupra italienilor, daca politicienii vor vota in Parlament pentru ele. Dar vorbim despre acest tratat de anul trecut, de la intalnirea de la Deauville si inca nu l-am vazut. Insa Italia, in special cu acest guvern, va sustine o integrare europeana mai mare.

Datorita schimbarii recente a premierului, pozitia guvernului italian nu este foarte clara. Premierul Mario Monti a incercat sa discute despre reforma institutionala cu cancelarul Merkel si presedintele Sarkozy si una dintre cererile lui a fost introducerea eurobond-urilor. O alta solicitare a fost aceea ca Italia sa primeasca mai mult sprijin din partea Bancii Centrale Europene. Italia este intr-o pozitie in care are o putere de negociere si manevra foarte limitata.

Emiliano Alessandri are un doctorat in istorie la Cambridge si a lucrat pentru Directia Generala Extindere a Comisiei Europene, fiind in prezent fellow al German Marshall Fund la Washington.

SPANIA si GRECIA

Spania nu doreste o Europa in doua viteze cu un miez format din zona Euro, de unde Spania ar putea fi exclusa. Nu doreste sa se trezeasca undeva la periferia Europei si, pe termen lung, are aceleasi temeri cu celelalte tari din sud. Ca si alte tari sud-europene ei vor sustine introducerea eurobond-urilor. Pe termen scurt, Spania va accepta probabil un control financiar mai strict dinspre Bruxelles atata timp cat acesta va fi insotit de un pachet de ajutor economic consistent. Spania va incerca sa evite o paralizie consecutiva acestui summit si de aceea va fi foarte flexibila.

Principalul interes al Greciei este sa se asigure ca vor fi create conditii pentru a primi urmatoarea transa din ajutorul economic. Ei spera ca acest summit sa nu aduca Europa intr-un punct mort, astfel incat Consiliul sa poata lua o decizie in aceasta privinta. Este clar ca Grecia nu doreste un control bugetar strict, dar nici ei nu sunt in pozitia din care sa negocieze. Pe termen lung, Grecia doreste o continuare a unei Uniuni a transferului, in care tarile mai putin prospere beneficiaza de transferuri de la tari mai prospere. Grecii nu doresc o Europa in mai multe viteze.

Ian Lesser este directorul biroului din Bruxelles al German Marshall Fund, fiind specializat in politicile tarilor mediteraneene. Este membru al Council on Foreign Relations, a lucrat pentru Departamentul american de Stat si este absolvent al Oxford.

UNGARIA

Guvernul de la Budapesta duce propria lupta pentru libertate impotriva constrangerilor externe generate de institutiile internationale. Nimeni nu ar trebui sa le spuna ce sa faca. Pe de alta parte au nevoie de banii FMI si ai UE. Tocmai de aceea pozitia Ungariei la acest summit va fi destul de slaba. Miza pentru Ungaria este daca UE va deveni mai stricta si mai bine coordonata pentru ca atunci, conditiile imprumutului FMI vor fi mai strict controlate. Guvernul maghiar doreste un sistem de coordonare european mai slab pentru ca aceasta va aduce mai putine constrangeri politicii economice nationale. Dar fara sprijinul FMI, economia Ungariei va colapsa.

Kreko Peter este director de cercetare al Institutului Political Capital din Budapesta.

ROMANIA

Romania este o tara continentala, aflata la celalalt capat al continentului fata de Marea Britanie. Intre noi, ca si in alte dati din istoria ultimilor 100 de ani, se afla Germania. Deci, optiunea noastra este, prin definitie, continentala, drept pentru care trebuie sa acceptam modificarea Tratatelor propusa de Germania si Franta. Daca acceptam formula modificarii Tratatelor propusa de Germania si Franta, vom avea de traversat “desertul”, respectiv perioada de timp pana la aderarea noastra la zona “Euro”. Acest efort este necesar, daca dorim ca tot ce am facut anterior pentru admiterea in UE (si NATO) sa nu fi fost degeaba. Ar fi o eroare extrem de costisitoare sa ne oprim acum, numai pentru ca suntem comozi si nu vrem sa mergem mai departe.

Ioan Mircea Pascu este fost ministru al Apararii in Romania si europarlamentar PSD.