Hotul roman de portofele poreclit "spaima pensionarilor" din Stuttgart a fost prins

Luni, la pranz, o pensionara de 79 de ani isi facea cumparaturile intr-un supermarket din Stuttgart. Pe cand s-a intins sa ia martipanul pentru prajitura de pe un raft mai inalt, Helene G. a ramas fara portofel. Cu dexteritate, hotul i l-a furat din sacosa de cumparaturi, unde batrana si-l acoperise cu o batista. 130 de euro a fost prada hotului de portofele Marian N., care face naveta din Romania in Germania, special ca sa-i buzunareasca pe oamenii in varsta.

Din fericire pentru pagubita, un vanzator din magazin a observat fapta si a alertat imediat politia. Hotul a fost dat in urmarire si prins la gara Stuttgart-Möhringen. La controlul identitatii faptasului, politia si-a dat seama ca are de-a face cu un cunoscut recidivist, cu 40 de furturi de buzunare la activ.

Zona sa predilecta de actiune era Königstrasse, zona pietonala din centrul Stuttgartului, plina de magazine si extrem de aglomerata. „In anii 2008 si 2009, el a fost inchis tocmai pentru astfel de fapte“ a declarat purtatorul de cuvant al politiei din Stuttgart, Olef Petersen, despre hotul roman de 39 de ani, poreclit „spaima pensionarilor“ din Stuttgart.

Furtul de portofele a fost practicat de romani in Germania inca din anii ’90, cand unii asa-zisi „solicitanti de azil politic“ au profitat de dreptul provizoriu de sedere pe teritoriul Germaniei, ca sa-si umple buzunarele. Pe langa furturile de bunuri din magazine, unii hoti cu state vechi in bransa au inceput sa actioneze in piete, la targuri si evenimente organizate in aer liber. Dupa furt, ei se puteau face rapid nevazuti, in multime.

Anul trecut in august, 10 hoti de buzunare din Romania au fost prinsi de politia germana la Wacken Open Air Festival. Asupra lor s-au gasit importante sume de bani si portofele, care au fost confiscate si apoi restituite pagubasilor. „Faptasii provin toti dintr-un sat din Romania si au actionat organizat. Este evident ca acesti oameni calatoresc de la festival la festival, sau la alte spectacole cu mult public, pentru ca sa fure din buzunare“ a precizat in 2009 Michael Baudzus, de la oficiul de presa al politiei din Itzehoe.

Chiar daca aceste furtisaguri sunt catalogate in Romania drept „criminalitate de vitrina“, la fel ca skimming-ul de carduri bancare si spargerile de locuinte, efectul lor psihologic asupra populatiei din tara de resedinta este ridicat. Atacul hotesc la banul personal si proprietatea privata este considerat o plaga, ce asterne umbra asupra imaginii tarii de provenienta a faptasilor. Impotriva acestei perceptii, campaniile ocazionale de imagine ale Romaniei sunt sortite a avea un succes limitat.