Iarna nu dispare. De ce după un ianuarie cald a urmat o lună februarie cu multă zăpadă și cu zile geroase

Ianuarie a adus în România temperaturi de peste 20 de grade Celsius, dar luna în care suntem s-a dovedit a fi cea mai rece lună februarie din ultimii 13 ani. „Într-o lume ce se încălzește treptat, iarna nu dispare”, explică un expert în fenomene meteo extreme, într-o analiză InfoClima.ro.

De ce nu (prea) mai avem zăpadă iarna

În urmă cu doar câteva decenii, în multe regiuni din România zăpada își găsea locul în peisaj săptămâni întregi. Astăzi, însă, când ne uităm pe fereastră într-o zi obișnuită de iarnă, s-ar putea să vedem mai degrabă un cer plumburiu și temperaturi pozitive (dacă nu chiar record), decât ninsori abundente sau strat de zăpadă. De unde vine această schimbare?

Faptul că iernile sunt tot mai lipsite de zăpadă poate fi explicat printr-o combinație dintre variabilitatea naturală și schimbările climatice. Astfel, există procese fizice și mecanisme care pot modifica temperaturile și cantitatea de precipitații la nivel regional și la nivel global, explică fizicianul Bogdan Antonescu.

Vezi și: Va mai fi zăpadă pentru schi la munte după 2050? Ce se va întâmpla cu stațiunile de schi din cauza încălzirii climei

Toate aceste fluctuații, deși naturale, pot face ca iarna să fie uneori mai aspră sau mai blândă, fără a reflecta neapărat trendul general de încălzire pe termen lung. Cu toate acestea, dovezile științifice arată că deși variabilitatea naturală joacă un rol important, schimbările climatice induse de activitățile umane au un impact semnificativ asupra iernilor.

O consecință a creșterii temperaturii medii globale este aceea că sezonul rece devine tot mai scurt, iar episoadele cu ninsoare sunt mai scurte.

Umiditatea din atmosferă are un rol esențial

Este firesc să ne întrebăm cum se face că, după un ianuarie cu temperaturi record la nivel global, ajungem totuși să ne trezim la mijlocul lunii februarie cu ninsori care au produs un strat consistent de zăpadă.

Într-o lume ce se încălzește treptat, iarna nu dispare. Aici și dinamica atmosferei joacă un rol major: dacă masele de aer polar sunt aduse de circulația atmosferei către spre sud, atunci în Europa de Est, de exemplu, putem observa un val de frig și ninsori, chiar dacă restul continentului rămâne la temperaturi peste media obișnuită pentru acea perioadă.

În același timp, o atmosferă mai caldă reține mai multă umiditate. Această umiditate se transformă apoi în precipitații sub formă de ploaie (când temperaturile sunt mai ridicate) sau sub formă de ninsoare (când temperaturile scad sub pragul înghețului).

Vezi și: Unde se mai poate schia în România și Europa, când zăpada a devenit tot mai rară? Instructor de schi: „În ultimii ani sezonul s-a înjumătățit”

În plus, pe măsură ce temperatura la suprafața mărilor și oceanelor crește, crește și cantitatea de umiditate și energie disponibilă pentru amplificându-le severitatea fenomenelor care produc de exemplu ninsori abundente.

Privind în ansamblu, iernile se încălzesc și se scurtează, iar din ce în ce mai puține regiuni ajung să experimenteze frig extrem. Cu toate acestea, fiindcă un aer mai cald poate reține mai multă umezeală, furtunile cu ninsori au șanse mai mari să se formeze și să fie mai intense în zonele unde încă este suficient de frig.

Ce se poate face pentru a prelungi sezonul de schi

Ierni mai calde însemnă mai puțină zăpadă la altitudinile mici și sezon de schi mai scurt.

Pentru intervalul 1991-2000, cele mai mare strat de zăpadă a fost observat la Bușteni (aproximativ 0,7 m în februarie) și Sinaia (aproximativ 0,6 m în februarie). Pentru toate stațiile grosimea anuală medie a stratului de zăpadă este în descreștere, cu excepția stațiunii Bâlea Lac unde tendința de scădere este mai puțin accentuată. La Bâlea Lac explicația ține de altitudinea ridicată (peste 2.000 m).

Vezi și: Cât te costă o zi de schi în România. La prețuri ne apropiem de stațiunile de top din Alpi

Alternativa o reprezintă instalațiile de producere a zăpezii artificiale. Ceea ce înseamnă pârtiile să rămână accesibile chiar și atunci când ninsorile naturale întârzie sau sunt insuficiente. Totuși, pentru ca investiția într-o astfel de tehnologie să fie cu adevărat eficientă, este necesar și un management atent al pârtiilor, se explică în analiza InfoClima.ro.

De pildă, bătătorirea profesională a zăpezii – procesul prin care stratul de zăpadă este nivelat și compactat – poate prelungi durata de viață a stratului de zăpadă și îl face mai rezistent în fața oscilațiilor de temperatură. În plus, zonele împădurite din apropierea pârtiilor pot juca un rol important. Arborii și vegetația protejează zăpada de vânt sau de soarele puternic, prelungind astfel perioada în care condițiile de schi sunt bune.