În jumătate din cazuri, anxietatea și depresia apar simultan. Semnele care le anunță și tratamentele posibile

Anxietatea și depresia sunt printre cele mai întâlnie boli mintale, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, și afectează considerabil calitatea vieții. Cauzele, simptomele și tratamentele celor două tipuri de afecțiuni pot coincide în anumite privințe și, de multe ori, apar simultan.

Anxietatea se manifestă prin îngrijorare excesivă și frică, în timp ce depresia implică, în general, un sentiment profund de tristețe și disperare. Persoanele anxioase sunt tot timpul în stare de alertă, iar depresivii au tendința de a se izola.

Ambele afecțiuni pot cauza și simptome fizice. De exemplu, o persoană afectată de anxietate poate prezenta dureri toracice sau amețeli, iar una cu depresie poate experimenta schimbări ale apetitului sau ale programului de somn.

Anxietatea e diferită de o simplă stare de îngrijorare

„E perfect normal să fii îngrijorat ocazional cu privire la un examen sau la o discuție despre mărirea salariului cu șeful. Însă, dacă această stare de îngrijorare devine constantă și începe să-ți afecteze toate aspectele vieții, ar putea fi un semn că te confrunți cu o problemă mai serioasă,” a explicat dr. Karen Jacobs, psihiatru în cadrul Cleveland Clinic.

Anxietatea include următoarele afecțiuni:

• Tulburare de anxietate generalizată,
• Tulburări de panică,
• Fobii,
• Tulburare de anxietate socială,
• Tulburare de anxietate de separare,
• Agorafobie (teama intensă de a se afla în situații sau locuri de unde ar putea fi dificil sau jenant să scape sau în care ajutorul nu ar putea fi disponibil).

Persoanele cu anxietate sunt, în general, foarte preocupate și îngrijorate în legătură cu potențiale riscuri și diferite scenarii negative posibile. Totuși, simptomele specifice variază în funcție de tipul de anxietate.

Simptomele tulburării de anxietate generalizată includ:

• Îngrijorare persistentă și severă (care nu corespunde întotdeauna realității);
• Gânduri excesive;
• Vizualizarea celor mai negative scenarii;

• Obsesii legate de potențiale situații sau rezultate;
• Indecizie;
• Teamă;
• Frica de accidente, boală sau moarte,
• Incapacitatea de relaxare;
• Sentimente de neliniște;
• Probleme de memorie și concentrare.

În plus, există o mulțime de simptome fizice care pot apărea din cauza anxietății:

• Tensiune musculară,
• Senzație de presiune în piept,
• Oboseală sau epuizare,
• Palpitații,
• Senzație de sufocare,
• Dificultăți de respirație,
• Transpirații,
• Amețeli,
• Valuri de căldură sau frisoane,
• Probleme digestive,
• Tremurături,
• Furnicături sau amorțeală a brațelor și picioarelor,
• Gură uscată.

Dr. Jacobs atrage atenția că o stare prelungită de anxietate care activează, în mod constant, răspunsul de luptă sau fugă al organismului, poate avea efecte serioase asupra sănătății.

Depresia taie cheful de viață

Un diagnostic de depresie este mult mai complex decât o stare de tristețe sau melancolie. Spre deosebire de tristețe, care este de obicei mai ușoară și temporară, depresia clinică se manifestă prin simptome severe și persistente.

Există mai multe forme de depresie, inclusiv:

• Tulburare depresivă majoră (MDD),
• Tulburare depresivă persistentă,
• Tulburare afectivă sezonieră (SAD),
• Depresie postpartum,
• Depresie psihotică.

Persoanele care suferă de tulburare bipolară se confruntă, de asemenea, cu perioade de depresie, în timpul cărora îndeplinesc criteriile MDD.

Depresia influențează atât starea de spirit, cât și abilitatea de a face față sarcinilor cotidiene. Semnele distinctive ale depresiei sunt următoarele:

• Sentimente de lipsă de speranță sau pesimism;
• Sentimente de tristețe, anxietate sau goliciune;
• Iritabilitate;
• Pierderea interesului pentru hobby-uri sau activități plăcute;
• Gânduri de moarte sau suicid.

Printre simptomele fizice ale depresiei se numără:

• Lentoarea în mișcări și vorbire;
• Nivel scăzut de energie;
• Senzație de neliniște;
• Dificultăți de concentrare;
• Tulburări de somn;
• Schimbări ale apetitului și ale greutății corporale;
• Dureri și probleme digestive fără o cauză clară.

Persoanele cu depresie se confruntă cu aceste semne și simptome în majoritatea timpului, aproape în fiecare zi, cel puțind două săptămâni la rând.

Asemănări și diferențe între anxietate și depresie

Anxietatea și depresia sunt ambele tulburări mintale frecvente care pot influența semnificativ abilitatea unei persoane de a-și îndeplini sarcinile zilnice și de a trăi o viață împlinită.

În plus, au și unele simptome comune. Atât anxietatea, cât și depresia pot cauza:

• Probleme digestive,
• Schimbări ale apetitului sau ale greutății corporale,
• Tulburări de somn,
• Dificultăți de concentrare,
• Iritabilitate și neliniște.

Cât depre diferențe, depresia este adesea asociată cu scăderea nivelului de energie și cu pierderea interesului sau motivației pentru diferite activități. În schimb, anxietatea poate provoca tensiune și agitație, adesea amplificate de gânduri rapide și stare constantă de îngrijorare.

În 50% din cazuri, anxietatea și depresia apar simultan

Conform Asociației Americane de Anxietate și Depresie, aproape jumătate dintre persoanele diagnosticate cu depresie sunt, de asemenea, diagnosticate cu anxietate. În multe cazuri, se pot influența reciproc.

„E ca și cum am încerca să aflăm cine a apărut prima dată: oul sau găina? Așa e și în cazul anxietății și al depresiei. De exemplu, dacă nu vrei să ieși din casă din cauza anxietății severe, poți începe să te simți izolat sau singur, sentimente care pot duce la depresie. Pe de altă parte, dacă suferi de depresie, s-ar putea să începi să fii anxios în legătură cu munca sau cu treburile casnice pe care nu le duci la bun sfârșit,” a precizat psihiatrul Karen Jacobs.

Metode de tratament

Fie că apar împreună sau separat, depresia și anxietatea sunt ambele tratabile. Cele mai bune soluții sunt psihoterapia, medicația sau o combinație între acestea.

Psihoterapie

Terapia cognitiv-comportamentală reprezintă, în prezent, standardul de aur al psihoterapiei. Această metodă se axează pe identificarea și modificarea gândurilor și comportamentelor care contribuie la manifestarea simptomelor. Totuși, abordarea poate varia în funcție de tulburarea tratată.

În cazul anxietății, terapia cognitiv-comportamentală se concentrează pe pe demontarea temerilor. În schimb, pentru depresie, scopul terapiei e de a încuraja experiențele emoționale pozitive și de a îmbunătăți starea de spirit.

O altă opțiune este terapia prin vorbire psihodinamică, ce implică discuții deschise despre trecutul și prezentul individului. Scopul acestei terapii este de a explora gândurile și conflictele care contribuie la apariția simptomelor, ajutând astfel la identificarea cauzelor acestora.

Medicație

În funcție de caz, medicul psihiatru poate recomanda anumite medicamente antidepresive, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) sau benzodiazepinele, atât pentru anxietate, cât și pentru depresie.

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei influențează nivelul serotoninei, un neurotransmițător responsabil pentru starea de bine. Prin urmare, pot contribui la reducerea sentimentelor de depresie și anxietate și pot ameliora simptomele fizice asociate, cum ar fi tulburările de somn și tensiunea musculară.

Benzodiazepinele cresc efectul acidului gama-aminobutiric (GABA), un neurotransmițător implicat în inducerea somnului, a relaxării musculare și în reducerea activității cerebrale. Benzodiazepinele ameliorează depresia și simptomele fizice ale anxietății, cum ar fi tensiunea musculară, atacurile de panică, transpirația excesivă și neliniștea. Ele acționează rapid, dar efectele nu durează mult. Așadar, aceste medicamente sunt potrivite pentru reducerea anxietății în momente specifice, cum ar fi în timpul unui interviu de angajare sau al unei prezentări. Nu sunt sigure pentru utilizare pe termen lung, deoarece pot crește riscul de dependență fizică.

Alte soluții

Pe lângă psihoterapie și tratament medicamentos, pot fi de ajutor și unele schimbări ale stilului de viață, cum ar fi:

• Exercițiile fizice: sunt benefice atât pentru corp, cât și pentru minte. Pot îmbunătăți stima de sine și sunt considerate eficiente pentru tratarea depresiei ușoare până la moderate;
• Tehnici de relaxare: yoga, meditația și exercițiile de respirație sunt metode eficiente pentru reducerea anxietății și îmbunătățirea stării de spirit;
• Alimentația: o dietă echilibrată poate îmbunătăți starea de spirit și nivelul de energie. Optează pentru proteine slabe și grăsimi sănătoase, cum ar fi nucile și semințele, și umple jumătate din farfurie cu fructe și legume colorate. Limitează consumul de zahăr, cofeină, alcool și alimente procesate și consumă dulciuri cu moderație.

Sursă foto: Dreamstime