Ce înseamnă mindful parenting sau cum devenim părinți conștienți, atenți la nevoile copiilor, fără a ne pierde controlul

De câte ori ați fost în situația de a vă părea rău după ce ați reacționat exagerat și ați strigat la copil când nu v-a ascultat? Partea cea mai urâtă din acest comportament care presupune gestionarea emoțiilor este că le predăm copiilor noștri modul în care să le gestioneze pe ale lor. Și, de cele mai multe ori când reacționăm exagerat, este pentru că vrem lucruri pe care ei încă au nevoie de timp să le înțeleagă.

Conceptul de mindfulness provine din practica budistă. Înseamnă „conștientizare” sau „atenție deplină”, adică o conștientizare profundă a gândurilor, sentimentelor și senzațiilor din momentul prezent, fără a le eticheta drept „bune” sau „rele”, „corecte” sau „greșite”. Dacă reușim să gândim în felul acesta, înseamnă că putem accepta prezentul, fără a critica sau evalua. În Occident, conceptul a fost implementat de un profesor american de medicină – Jon Kabat-Zinn – care a fondat o clinică și un program de reducere a stresului bazat pe mindfulness. Acest lucru se întâmpla în America anilor ´70. De atunci, conceptul de mindfulness a fost adoptat și adaptat în diverse domenii, inclusiv în educație, sănătate, psihoterapie, afaceri și chiar sport. Practicile de mindfulness sunt utilizate pentru a reduce stresul, a îmbunătăți concentrarea și a promova starea de bine.

Cum reacționăm la stres

Când creierul nostru percepe o amenințare, semnalează amigdala, sistemul de „alarmă” al corpului. Aceasta îi spune corpului nostru să acționeze fără să gândească. Amigdala ne face să reacționăm la situații de stres cu răspunsuri de tip luptă, fugă sau îngheț. Aceste răspunsuri nu le prea putem controla. Ele apar pentru a ne proteja, dar receptorii noștri de stres nu pot distinge între pericolele reale și pericolele false. În parentingul de zi cu zi, răspunsul nostru la stres este adesea declanșat inutil de evenimente care nu pun viața în pericol. Corpurile noastre reacționează la copilul nostru care varsă laptele în pat în același mod în care am reacționa dacă am fi urmăriți de un urs.

Când receptorii noștri sunt declanșați, manifestăm dificultăți în a gândi clar, a răspunde potrivit, iar capacitatea noastră de a rezolva problema este diminuată. În aceste momente putem pierde controlul foarte ușor și așa se și întâmplă. Când se întâmplă să ne pierdem cumpătul, nu ne gândim cum ne percep copiii noștri, însă reacțiile noastre pot fi foarte înfricoșătoare pentru cei mici. Dacă alegem să fim mai atenți făcând o pauză înainte de a răspunde, îi putem învăța pe copii că și ei pot face o pauză și pot alege să răspundă în loc să reacționeze.

Cum devenim părinți mindful/conștienți

Imaginați-vă că sunteți total implicat într-o activitate, conștienți de gânduri și de sentimente, dar nu obsedați să le controlați. Sunteți concentrat asupra prezentului, nu vă preocupați de trecut și nici nu vă faceți griji legate de viitor. Atitudinea voastră este deschisă, curioasă și fără prejudecăți. Acesta este mindfulness.

Parentingul conștient nu înseamnă să fiți un „părinte perfect” și nici nu este ceva imposibil. Nu este ușor și este nevoie de practică, dar, la fel ca multe aspecte ale parentingului, unele zile sunt bune, altele mai puțin bune și vestea grozavă e că puteți încerca până iese. A fi un părinte conștient înseamnă să fii atent la ceea ce simți. Nu înseamnă că nu te vei supăra sau enerva. Desigur, veți simți emoții dificile, dar acționarea fără minte este ceea ce compromite felul nostru de a fi părinți. Așadar, cum ne transformăm în părinți conștienți? Iată pașii:

Conștientizați-vă propriile emoții

Gândiți-vă la o situație în care v-ați supărat sau enervat pe copil – una în care ați reacționat automat, pentru că asta facem, majoritatea dintre noi, când apar gânduri, sentimente sau hotărâri dificile. În situații stresante, când emoțiile noastre sunt ușor declanșate, este greu să fim cea mai bună versiune a noastră. Iar copilul are, practic, o telecomandă magică cu toate butoanele noastre declanșatoare.

Pentru a vă schimba comportamentele, trebuie mai întâi să vă familiarizați cu „punctele fierbinți” și declanșatoarele emoționale. Punctele fierbinți sunt acele momente ale zilelor noastre când suntem mai vulnerabili și mai puțin disponibili emoțional. S-ar putea să ne simțim stresați, obosiți, copleșiți sau neajutorați sau preocupați de serviciu ori de relația cu partenerul. Declanșatoarele emoționale sunt sentimente sau judecăți din propria copilărie care pot apărea când copilul face o acțiune anume:

• Spre exemplu, copilul aruncă mâncare pe jos într-un restaurant sau trage toate jucăriile de pe raft, ceea ce vă face să vă simțiți jenat sau rușinos. Comportamentul copilului intră în conflict cu convingerile voastre.
• Copilul ia o notă mică la școală/pică un test și simțiți că ați eșuat ca părinte pentru că părinții că spuneau că nu sunteți suficient de bun când erați în școală. În acest caz, comportamentul copilului poate provoca un răspuns la o amintire din copilărie.
• Dacă ați suferit accidente traumatice când erați copil acum sunteți speriați de fiecare dată când copilul merge la locul de joacă. Astfel, comportamentul copilului poate evoca o stare sau un eveniment traumatic.
• Când unul dintre copiii îl trezește pe celălalt în timpul nopții și nimeni nu mai doarme, ci toată lumea plânge, vă temeți, ca părinte, că nu veți mai avea niciodată o viață a voastră. Comportamentul copilului activează temerile și dorințele.

Fiți conștienți de propriile emoții și reacții, gestionându-le într-un mod sănătos și conștient. Odată conștientizate aceste puncte fierbinți și declanșatoarele lor, veți putea rezolva mult mai ușor situațiile de stres.

Luați o pauză înainte de a răspunde

Cea mai provocatoare și cea mai importantă parte a gestionării acestor situații este capacitatea de a găsi acel spațiu calm în intensitatea momentului. În aceste situații, ajută foarte mult să ne concentrăm atenția asupra corpului nostru și asupra respirației, deoarece emoțiile se manifestă ca schimbări în corp sau în ritmul respirației. Când încetinim și ne concentrăm asupra corpului și respirației noastre, există o schimbare fiziologică care scade răspunsurile noastre reflexive și crește abilitățile cortexului nostru prefrontal.

Toate acestea duc la o minte mai calmă, unde puteți găsi spațiul pentru a vă potoli emoțiile. Când devenim capabili să luăm o pauză, putem experimenta emoțiile ca senzații în corpul nostru, fără a le alimenta, concentrându-ne asupra declanșatorului. În acel spațiu, ne putem reaminti să respirăm și să ne aducem gândurile înapoi în momentul prezent, iar apoi să alegem cum vrem să răspundem și nu să reacționăm pentru că suntem scăpați de sub control.

A învăța să luăm o pauză înainte de a răspunde necesită practică, iar capacitatea noastră de a ne controla emoțiile se schimbă în funcție de ceea ce se întâmplă în fiecare zi. De aceea îngrijirea de sine este atât de importantă. Nu putem să ne vărsăm de toată energia în fiecare zi și să nu ne facem niciodată timp să ne umplem din nou. Mulți părinți se simt vinovați pentru că au grijă de propriile nevoi. Acest lucru nu este egoist – este necesar! Faceți-vă o prioritate, deoarece cu cât vă simțiți mai bine, cu atât veți putea gestiona mai bine frustrările care apar.

Ascultați cu atenție punctul de vedere al copilului (chiar și când nu sunteți de acord cu el)

Copilul se va comporta ca un copil. Asta înseamnă că nu va putea întotdeauna să-și gestioneze sentimentele. Copiii încă învață cum să se regleze (de fapt, la fel ca majoritatea adulților) și au priorități diferite față de adulți. Comportamentul lor vă va apăsa butoanele deseori, iar acest lucru este perfect normal. Comunicați deschis și sincer cu copilul, ascultându-l cu atenție și răspunzând cu grijă. Practicați empatia și compasiunea față de voi și față de copilul vostru, recunoscând că amândoi sunteți supuși greșelilor și că este în regulă să aveți zile mai puțin bune.

Problema este când adulții încep să se comporte și ei ca niște copii. Dacă, însă, am putea rămâne atenți – adică să ne observăm emoțiile și le lăsăm să treacă fără să acționăm asupra lor – am putea să ne reglăm emoțiile, iar copiii noștri ar putea învăța să o facă doar privindu-ne.

Beneficiile mindful parenting

Practicarea mindful parenting necesită timp și efort, dar poate aduce beneficii semnificative atât pentru părinți, cât și pentru copii, ajutând la dezvoltarea unei relații mai sănătoase și mai armonioase.

Fiind părinți mindful deveniți:

• mai conștienți de sentimentele și gândurile voastre;
• mai conștienți și mai receptivi la nevoile, gândurile și sentimentele copilului;
• mai buni la reglarea emoțiilor voastre;
• mai puțin critici cu voi și cu copilul;
• mai buni la a evita situații stresante și reacțiile impulsive;
• părinți mai buni pentru copiii voștri.

Mindful parenting înseamnă să apelați, ca părinți, la atenția conștientă asupra a ceea ce se întâmplă, în loc să vă lăsați deturnați de emoții.

Sursă foto: Dreamstime