În timp ce România este cea mai scumpă piață de energie din UE, în vestul Europei prețurile sunt negative / De ce nu este bine nici așa

În timp ce prețurile la energie din România și din țările vecine au doborât record după record și au fost cele mai mari din UE în această lună, țările din vestul Europei se confruntă cu o altă problemă: prețurile negative. Aceasta înseamnă că producătorii plătesc ca să le fie preluată energia, invers față de cum este normal. Însă acest lucru creează dezechilibre în piață care duc, în final, tot la facturi mai mari.

Mâine (miercuri), spre exemplu, România este din nou cea mai scumpă piață din UE pe piața bursieră spot, cu o medie de 196 de euro pe MWh, urmată de Bulgaria și Grecia, cu 154 de euro pe MWh. În același timp, în vestul Europei prețurile medii arată astfel: Spania – 95 euro, Portugalia – 95 euro, Franța – 61 euro, Belgia – 63 euro, Olanda – 64 euro, Norvegia – 23 euro, Danemarca – 52 euro.

Citiți și Prețul energiei în România doboară record după record / Burduja: Dacă nu aveam regenerabile am fi plătit și mai mult

În țările din vestul Europei, pe piața spot (unde electricitatea se vinde în intervale orare pentru a doua zi), electricitatea ajunge din ce în ce mai des în situaţia în care, în anumite ore, se vinde pe piaţă la preţuri negative, o tendinţă paradoxală care ameninţă un sector aflat în prima linie a luptei împotriva încălzirii globale, arată o analiză realizată de AFP și preluată de Agerpres.

Aceasta pe fondul avansului energiei fotovoltaice şi eoliene, în intervale de timp cu consum mic.

La finele lunii iunie, Franţa a înregistrat 235 de ore de producţie de electricitate la preţuri negative, adică 5% din totalul orelor de producţie, depăşind deja recordul din 2023 (147 de ore), potrivit gestionarului reţelei de înaltă tensiune din Franţa (RTE).

La baza acestui fenomen stă o producţie abundentă de energie regenerabilă care duce la prăbuşirea preţurilor când cererea este scăzută.

Aceste preţuri se înregistrează în general vara, la amiază, când producţia de energie fotovoltaică atinge nivelul maxim.

În Elveţia, preţurile s-au prăbuşit până la minus 400 de euro/MWh în data de 14 iulie.

De trei ani această tendinţă se accelerează, ca urmare a unei scăderi neaşteptate a cererii în Europa, după pandemia de Covid şi războiul din Ucraina.

Cheia este să mutăm consumul în momentele avantajoase ca preț, spun specialiștii

Preţurile negative au un impact asupra facturii finale, explică Rebecca Aron, directoare de piaţă la Valorem, un producător francez pionier în domeniul regenerabilelor. Însă impactul este decalat în timp şi poate trece neobservat prin alte momente de creşteri şi scăderi. Industriile mari consumatoare de energie pot beneficia dacă reuşesc să îşi mute consumul în momentele cele mai avantajoase.

Un preţ negativ „este un semnal de alarmă că există mult prea multă producţie în reţeaua electrică” şi că trebuie să înceteze producţia, explică Nicolas Goldberg, expert la Colombus Consulting. Sistemul energetic are nevoie să fie în echilibru în orice moment, electricitatea fiind mai dificil de stocat decât alte forme de energie precum gazele şi petrolul.

În prezent, numeroase companii care operează capacităţi regenerabile opresc echipamentele când se anunţă un preţ negativ, fiind nevoie de un minut pentru a opri un parc fotovoltaic şi două până la trei minute pentru o turbină eoliană. Însă nu toţi producătorii fac acest lucru.

„Facilităţile regenerabile pot fi oprite, însă în prezent, în funcţie de contractele de producţie, nu sunt stimulate în mod neapărat să se oprească”, explică Mathieu Pierzo, director pe piaţa de electricitate la RTE.

Unii producători sunt remuneraţi la un preţ fix în cazul unei opriri sau compensaţi de stat dacă preţul lor garantat nu este atins. În ceea ce priveşte centralele care funcţionează cu combustibili fosili sau cele nucleare, ele pot să varieze producţia însă există şi aici unele limite (constrângeri tehnice, costul repornirii etc.).

Accelerarea acestui fenomen este „extrem de problematică” pentru sectorul regenerabilelor, subliniază Mattias Vandenbulcke, de la asociaţia profesională France Renouvelables. „Asta permite unora să vină cu un discurs nefast şi să zică „energiile regenerabile nu folosesc la nimic”, spune Vandenbulcke.

„Recurenţa preţurilor negative trimite un semnal urgent şi arată că avem nevoie de mai multă flexibilitate cu privire la ofertă şi cerere”, a estimat recent IEA.

Asta înseamnă că facilităţile regenerabile trebuie să devină mai flexibile şi trebuie majorate facilităţile de stocare a electricităţii.

În plus, trebuie acţionat şi pe partea de cerere prin stimularea financiară în vederea deplasării consumului spre perioadele de după-amiază, de exemplu pentru încărcarea autovehiculelor.

„Știrile despre prețuri negative la energie, deși par pozitive, nu sunt știri pozitive”

România s-a confrunta și ea cu prețuri negative în această primăvară. Specialiștii au atras atenția, la acea dată, că situația nu vine cu vești bune pentru consumatori, întrucât este vorba de un dezechilibru în sistemul energetic greu de gestionat. Adică, deși energia ca marfă este ieftină sau gratis, dezechilibrele create în piață de această situație ne costă mai mult.

„Știrile cu prețuri negative la energie, deși par pozitive, nu sunt știri pozitive. Pentru că a produce să vinzi pe minus nu este o știre pozitivă pentru niciun investitor, iar noi, ca să asigurăm prețuri competitive pentru clienți, avem nevoie de o ofertă cât mai mare de producție”, a explicat Dana Dărăban, director executiv la ACUE (Federația Asociațiilor Companiilor din Energie), în luna aprilie.

Dărăban a precizat că prețurile negative apar în acele momente din zi când producția este foarte mare și consumul foarte mic, iar curba de producție și cea de consum nu se întâlnesc.

„Repet, nu este o știre bună, pentru că se creează pentru gestionarea sistemului energetic românesc câteva probleme care implică alte costuri și pe care le plătesc tot consumatorii.

Stocarea, despre care se vorbește tot mai mult în ultima vreme, va rezolva această problemă, pentru că vei înmagazina ce produci și vei consuma când ajungi acasă energia stocată. În momentul de față, stocarea este într-adevăr mai scumpă, dar, așa cum am văzut la alte tehnologii, aceste costuri se vor reduce și oricum este mult mai rentabil”.

În opinia sa, programele de granturi pentru panourile fotovoltaice ar trebui să conțină și componente de stocare, pentru ca problema să nu devină și mai mare.

Și Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spunea, în aprilie, că o astfel de situație nu este în avantajul nostru, ci în dezavantajul nostru ca și consumatori:

„Aceasta deoarece energia cu prețuri negative sau aproape de zero înseamnă să oprești anumite capacități de producție. Oprirea capacităților înseamnă un număr mai mic de ore de funcționare, ceea ce înseamnă costuri mai mari, iar costurile mai mari aduc prețuri mai mari”.