Inflația a scăzut la 7,2%, spune Statistica. Doar că România are cel puțin 3 inflații, iar una este total în afara controlului INS

Statistica tocmai a anunțat inflația pe februarie- 7,2% față de februarie trecut, cifra fiind mai mică decât cea de luna trecută, inflamată de taxele Guvernului Ciolacu. Partea proastă e că în România operează cel puțin 3 tipuri de inflații, iar INS nu are niciun control asupra uneia dintre ele.

N.A. Reamintim că scăderea ratei inflației nu echivalează nici pe departe o scădere a prețurilor, ci cu o încetinire a creșterii acestora. Prețurile vor continua să crească în următorii ani, dar într-un ritm mai lent

Crizele simultane care s-au suprapus (pandemia de COVID, întreruperile lanțurilor de aprovizionare și criza energetică- pentru a le menționa doar pe cele mai importante) au dus la scumpiri masive în ultimii ani.

Iar una din consecințe este aceea că prețul serviciilor e în fruntea scumpirilor, cu peste 10% în ritm anual. Alimentele s-au scumpit, după calculele Statisticii, cu nici 5% (trase în jos de prețurile plafonate la alimentele de bază), alimentată de prețul legumelor și de cel al fructelor.

Cele 3 inflații

Dacă mergeai la piață acum 5 ani cu un leu îți luai o legătură de pătrunjel cu cel puțin 5 fire. Acum, aceeași legătură costă tot un leu, dar sunt doar 3 fire. Aceasta este shrinkflation-ul.

Shrinkflation este atunci când producătorii reduc dimensiunea sau cantitatea unui produs, păstrând în același timp prețul. De exemplu, o pungă de chipsuri s-ar putea micșora de la 200 de grame la 150 de grame, dar prețul pachetului ar rămâne același.

Adesea, scopul este de a micșora ambalajul în așa fel încât consumatorul să nu observe modificarea, poate incluzând mai mult aer în ambalaj sau schimbând forma ambalajului, astfel încât să îți sară în ochi schimbarea.

Greedflation este atunci când companiile scumpesc produsele și dau vina pe inflație, chiar și atunci când inflația nu este cauza principală a creșterii prețurilor. De exemplu, o companie ar putea folosi așteptările consumatorilor cu privire la creșterea prețurilor ca pe o oportunitate de a crește prețul produsului său cu 10% și apoi să spună doar că este din cauza inflației.

Alte companii reduc calitatea unui produs, păstrând în același timp prețul. De exemplu, o companie ar putea folosi ingrediente mai ieftine (înlocuirea untului cu margarina sau a uleiului de floarea soarelui cu unul mai ieftin) sau procese de producție de calitate inferioară (în cazul hârtiei igienice pot înlocui cu o hârtie mai subțire sau în loc ca sulul să aibă 100 de metri, el să fie de doar 85 de metri). În cazul serviciilor, acest tip de inflație se manifestă printr-o ofertă de menaj mai puțin frecvente. Aceasta este skimpflation.

Companiile folosesc uneori materiale mai ieftine pentru a economisi costuri într-o practică pe care unii o numesc „skimpflation”. Este mult mai greu de măsurat pentru statisticieni.

Dacă rola ta de prosoape de bucătărie costă la fel, dar nu mai are 3 sau 4 straturi ci cu unul mai puțin sau are 4 straturi dar de o calitate mult inferioară, e clar că ești păcălit la preț. Iar INS nu are cum să măsoare acest tip de inflație. Iar firmele fac acest lucru pentru că funcționează.

Companiile aleg să-și micșoreze produsele în loc să le scumpească dintr-un motiv simplu: consumatorii acordă adesea mai multă atenție prețurilor decât dimensiunilor.

Dar nu toate schimbările de dimensiune sunt observabile. De pildă, în cazul unui borcan de maioneză, poți modifica adâncitura fundului borcanului și câștigi câteva grame la fiecare unitate vândută. Sau tăierea coțurilor unui săpun („rotunjirea” lui)- cine să-l observe?

BNR știe, vede și calculează

Într-una din minutele ședințelor CA al BNR se vorbește despre „transferarea treptată asupra prețurilor a costurilor materiale și salariale crescute și din refacerea sau mărirea unor marje de profit, în contextul rezilienței cererii de consum”. O echipă de economiști din BNR s-a uitat cu atenție la datele financiare ale companiilor și a analizat dacă și în ce domenii am avut parte de „greedflation”.

În ultimii ani, o serie de șocuri de magnitudine neobișnuită au dus la fluctuații puternice ale costurilor de producție ale bunurilor și serviciilor din economie, reflectându-se mai departe în rata inflației, arată BNR. Printre puținele activități în care sunt preponderente firmele cu o pondere în creștere a profitului în semestrul I 2023 se numără construcțiile și industria alimentară, spun economiștii Băncii Naționale.

6 lucruri de stiut despre cum percepem inflatia

1. Potrivit unor sondaje, oamenii acorda o atentie mai mare preturilor care cresc decat celor care scad. Iar majorarile de preturi ne raman, de asemenea, mai mult timp in memorie.

2. Cheltuielile frecvente sunt mai puternic percepute. E vorba de prețurile la benzina, paine, biletele de transport in comun.

3. Cheltuielile cu cardul sunt mai putin percepute.

4. Inflatia „personala” contează! Exemplu: daca preturile benzinei cresc mai mult decat preturile altor bunuri si servicii, persoanele care folosesc frecvent autoturismul propriu pot „simti” o rata a inflatiei care este mai mare decat cei care merg cu transportul în comun.

5. Ratele inflatiei sunt anuale, dar memoria noastra pastreaza informatii mult mai indepartate. In formarea perceptiilor personale, populatia are in vedere preturile din anii anteriori. Pe parcursul unei lungi perioade, tendinta preturilor este de a creste substantial, chiar si atunci cand se inregistreaza o rata anuala a inflatiei scazuta. De exemplu, daca ritmul anual de crestere a IPC este de 2%, dupa 10 ani nivelul general al preturilor va fi crescut cu peste 20%.

6. Variatii ale preturilor comparativ cu variatii ale nivelului de calitate – de cele mai multe ori credem ca variatiile pretului unui produs inseamna inflatie. Exemplu: este posibil ca preturile autoturismelor sa fi crescut, dar noile modele includ, cel mai adesea, in versiunea standard echipamente care, anterior, erau vandute ca optiuni suplimentare (cum ar fi sistemele de navigare prin satelit, sistemul de aer conditionat sau airbag-urile). In astfel de cazuri, cresterea preturilor se datoreaza in parte unei cresteri a calitatii, si nu doar inflatiei. Daca preturile autoturismelor au crescut, sa zicem, in medie cu 5%, dar cresterea calitatii reprezinta doar 1%, atunci IAPC va indica o crestere de 4% pentru preturile la acest produs.

.