Infrastructura feroviară, un dezastru planificat

În sectorul feroviar, România nu are nevoie de dușmani externi, pentru că există suficiente piedici interne, care să frâneze orice tentativă de modernizare.

În a doua jumătate a lunii aprilie 2022, Ministerul Transporturilor a supus dezbaterii publice un proiect de hotărâre de guvern, prin care urma să fie modificată HG nr. 1302/2021 privind aprobarea Programului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare.

MĂRUL DISCORDIEI: CALEA FERATĂ DE MARE VITEZĂ

Propunerea de modificare a Programului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare avea mari șanse să fie adoptată fără a face valuri, dacă nu era cuprinsă propunerea unei linii feroviare de mare viteză.

Ideea unui tren rapid în România a nemulțumit o parte a organizațiilor non-guvernamentale.

Însă, inversarea trendului în ceea ce privește traficul de persoane și de marfă, prăbușirea cotei de piață a transportului feroviar (de la 60% în 1990, la aproximativ 20%, în 2016) și pierderea competiției cu transportul rutier, obligă autoritățile române să adopte un set de măsuri, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung.

Asociația Pro Infrastructura a precizat, într-o postare pe pagina de Facebook, din data de 27 aprilie 2022, că „România toacă din nou bani pe căi ferate de mare viteză. Visăm cai verzi pe pereți, în condițiile în care țara noastră nu este capabilă să întrețină rețeaua convențională …”.

O analiză atentă a documentelor supuse dezbaterii publice (Anexa 1 – Programul de acțiune, aferent perioadei 2021 – 2026) evidențiază că propunerea vizează analiza oportunității construcției unei linii de mare viteză Constanța – București – Budapesta.

Practic, autoritățile române propun o analiză de oportunitate privind construcția unei linii feroviare de mare viteză, nu neapărat realizarea proiectului.

Aparentele temeri ale unei componente din sectorul non-guvernamental sunt eliminate chiar în textul documentului, în care se menționează că proiectul trenului de mare viteză se poate realiza în condițiile în care România va beneficia de alocări financiare suplimentare pentru sectorul feroviar sau va fi integrată într-un program european transfrontalier, cu alocare distinctă pentru infrastructura feroviară de mare viteză.

Sigur, proiectul, chiar și în faza incipientă, are o serie de puncte slabe, dar care pot fi corectate pe parcurs.

Măsura 5: Analiza oportunității construcției unei linii de mare viteză Constanța – București – Budapesta a fost inclusă în capitolul referitor la creșterea traficului feroviar cu 25%, până în anul 2026.

Ori, este evident că analiza oportunității unui proiect nu generează creșterea traficului feroviar și că implementarea unui proiect al căii ferate de mare viteză, care să traverseze România, nu se poate realiza într-un interval de 4 ani.

PROPAGANDA COSTURILOR

Utilizarea impactului financiar al proiectului pentru a genera emoții publice (deși sectorul infrastructurii rutiere generează costuri apropiate, pentru o serie de proiecte) este contraproductivă și are implicații negative, pe termen lung, asupra marilor proiecte de infrastructură.

Iar utilizarea unui tip de infrastructură împotriva altuia a stat la baza eșecului programelor de modernizare a infrastructurii.

În cadrul Programului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, pentru calea ferată de mare viteză se estimează un cost de 25-30 milioane de euro / km, respectiv un cost aproximativ de 17 miliarde de euro, pentru aproximativ 590 de km de cale ferată de mare viteză, realizată pe un aliniament nou.

Dubla măsură aplicată în cazul proiectelor din sectorul feroviar și rutier, precum și piedicile puse în cale dezvoltării infrastructurii feroviare de mare viteză sunt evidențiate de modul de raportare la costuri.

În cazul unor proiecte de infrastructură rutieră rapidă (autostrăzi), costurile medii unitare, estimate în cadrul Planului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii (2021 – 2030), sunt apropiate (sau chiar mai mari) de cele aferente infrastructurii feroviare rapide, respectiv:

34,1 milioane de euro / km, pentru sectorul Miercurea Nirajului – Leghin (tronsonul Târgu Mureș – Târgu Neamț al autostrăzii A8).
33 milioane de euro / km, pentru sectorul Margina – Holdea, din cadrul tronsonului Lugoj – Deva al autostrăzii A1.
26,8 milioane de euro / km, pentru tronsonul Sibiu – Pitești (loturile 2 și 3) al autostrăzii A1.
25,2 milioane euro / km, pentru tronsonul Comarnic – Brașov al autostrăzii A3

SOLUȚII DE ANII ’60 – ’70 PENTRU INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ

Practic, infrastructura feroviară urma să nu fie pregătită și adaptată cererilor specifice secolului 21, ci readusă la parametrii constructivi (specifici anilor ’60 – ’70 ai secolului trecut).

Ori, cu o asemenea strategie transportul feroviar nu poate deveni competitiv, în ciuda investițiilor nu poate concura cu transportul rutier și nici nu poate atinge țintele stabilite prin PNRR.

În anul 2021, Ministerul Transporturilor anunța renunțarea la modernizarea și extinderea la 4 benzi a sectorului Bâldana – Târgoviște, din cadrul DN 71, deoarece această soluție era considerată o soluție nepotrivită (de anii ’60, așa cum s-a exprimat titularul portofoliului Transporturilor de la acea vreme).

În schimb, pentru calea ferată se refuză inclusiv analiza oportunității unor soluții de secolul 21, fiind condamnată la soluții specifice anilor ’60 – ’70.Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Infrastructura feroviară, un dezastru planificat

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”