​INTERVIU Bogdan Aurescu despre strategia separatistilor pro-rusi in Ucraina: Intensificarea luptelor poate fi un indicator ca vor sa obtina cat mai mult teren pe care sa-l controleze cand se va aplica planul de incetare a focului

Romania e in „proces de reflectie” privind capacitatea tarii si vointa de a vinde armament defensiv letale catre Ucraina in cazul continuarii luptelor cu separatistii, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, intr-un interviu pentru HotNews.ro. Aurescu a mai spus ca la nivelul UE nu exista un consens in aceasta privinta, printre echipamentele necesare Ucrainei numarandu-se radare care sa detecteze tirurile de artilerie grea sau armament anti-tanc performant. In ceea ce priveste evolutiile din estul Ucrainei, Aurescu a spus este estential ca un eventual acord sa se refere la „o incetare a focului durabila pe teren”. Ministrul de Externe a caracterizat intensificarea tacurilor duse de separatisti drept „un posibil indicator al faptului ca fortele separatiste doresc sa obtina cat mai mult teren pe care sa-l controleze la momentul la care un aranjament de aplicare a acordurilor de la Minsk din septembrie 2014 va fi atins”.

• Situatia din Ucraina

Cristian Pantazi: Astazi (miercuri, 11 februarie, ziua in care a fost luat interviul – n.red) are loc la Minsk o reuniune decisiva pentru procesul de pace din Ucraina. Ce contine propunerea franco-germana? Presupun ca toti membrii UE au fost informati despre continutul acestei propuneri.

Bogdan Aurescu: Nu sunt foarte multe detalii cu privire la propunerea franco-germana, pentru ca la momentul in care a avut loc Consiliul Afaceri Externe din 9 februarie, atunci cand ne-am intalnit ultima oara la nivelul UE, aceasta propunere era inca in curs de negociere cu partea rusa si, evident, cu partea ucraineana. Prin urmare, foarte multe elemente concrete nu au fost disponibile. Insa, cred ca este foarte important ca acest document – care se negociaza si care reprezinta baza pentru intalnirea de astazi – este foarte important ca acest document de implementare a acordurilor de la Minsk sa se refere la o incetare a focului durabila pe teren, la un mecanism de monitorizare a acestei incetari durabile a focului. Pentru ca, iata, dupa incheierea acordului de la Minsk, care prevedea o incetare a focului, am constatat ca in teren, desi a avut loc o scadere a intensitatii luptelor, ele nu au disparut cu desavarsire.

Prin urmare, incetarea focului durabila si monitorizabila, eliminarea din zona adiacenta liniei de contact a armamentului greu, definirea exacta a liniei de contact intre provinciile separatiste si restul Ucrainei. Si, in masura in care acest lucru va fi posibil, este de dorit ca intelegerile care vor fi realizate sa prevada si monitorizarea frontierei dintre Rusia si Ucraina, in asa fel incat comunitatea internationala sa se asigure ca nu vor mai avea loc transferuri ilegale de armament sau de personal militar.

Cristian Pantazi: Dar se poate realiza in mod plauzibil monitorizarea frontierei dintre Ucraina si Rusia, avand in vedere ca e putin probabil ca Rusia sa permita pe teritoriul propriu monitori OSCE sau ai altor organizatii internationale, iar teritoriul ucrainean de la granita e controlat de separatisti?

Bogdan Aurescu: Este dificil de spus care sunt modalitatile concrete in care se poate realiza o astfel de monitorizare, cert este insa ca ea este utila. Exista in practica internationala, sigur, in alte situatii cu parametri diferiti, exemple care poti fi avute in vedere ca inspiratie. Cum este de exemplu misiunea UE de monitorizare din Georgia, care monitorizeaza o parte a liniei provizorii administrative intre provinciile separatiste si restul Georgiei. Dar, daca exista vointa politica cu siguranta se pot gasi solutii.

Cristian Pantazi: Din evaluarile si din informatiile pe care le aveti, vrea Rusia realmente un acord?

Bogdan Aurescu: Cred ca este foarte important faptul ca aceste reuniuni de negocieri au loc. Asta arata ca exista o anume disponibilitate de a se ajunge la o solutie. Dar evident ca depinde foarte mult de parametrii solutiei si de modul in care acesti parametri vor reflecta adecvat si echilibrat interesele partilor care se afla in diferend. Urmeaza sa vedem. Discutiile care s-au derulat in toata aceasta perioada, de saptamana trecuta incepand cu vizitele presedintelui francez si cancelarului german la Kiev si la Moscova, contactele foarte intense care s-au desfasurat in cadrul conferintei de la Munchen pe parcursul weekend-ului, discutiile la nivel tehnic, discutiile la nivelul grupului trilateral de contact care s-au desfasurat in aceste zile in pregatirea intalnirii de la Minsk, intalnirea de la Minsk insasi. Toate acestea sunt in masura sa arate care este nivelul de vointa politica a partilor implicate, inclusiv al Rusiei.

Cristian Pantazi: Repet, din informatiile pe care le are Romania in momentul de fata, pe care MAE le are, vrea Rusia sa ajunga la un acord sau isi doreste sa continue ofensiva in estul si in sudul Ucrainei?

Bogdan Aurescu: Inca o data, trebuie sa vedem care sunt evolutiile negocierilor si in acelasi timp, foarte important, trebuie monitorizate evolutiile situatiei de securitate din teren, pentru ca ele indica si nivelul de vointa a partilor care negociaza.

Cristian Pantazi: Or, noi vedem acum in teren ca situatia e foarte grava.

Bogdan Aurescu: Ceea ce constatam in teren este ca luptele nu par a se calma si situatia de securitate se agraveaza.

Asta poate fi un indicator al faptului ca fortele separatiste doresc sa obtina cat mai mult teren pe care sa-l controleze la momentul la care un aranjament de aplicare a acordurilor de la Minsk din septembrie 2014 va fi atins. Prin urmare, sa asteptam rezultatele negocierilor, sa vedem care sunt efectele acestor negocieri asupra situatiei din teren, dupa care putem evident sa facem o evaluare mai ampla.

Cristian Pantazi: In cazul unui esec al reuniunii de la Minsk sau al unui esec al implementarii unui eventual acord negociat ziele acestea, care este pozitia Romaniei fata de furnizarea de armament letal catre Ucraina?

Bogdan Aurescu: In primul rand trebuie spus ca noi am avut in vedere in cadrul consiliului Afacerilor Externe din 9 februarie exact pespectivele evolutiei negocierilor, respectiv perspectivele situatiei din teren. Este si motivul pentru care in ceea ce priveste regimul de sanctiuni decizia care a fost luata de catre ministrii de Externe a fost aceea de a adopta decizia de listare de noi persoane, in numar de 19, si noi entitati, in numar de 9, pe lista de persoane si entitati sanctionate. Dar, in acelasi timp, sa amanam aplicarea efectiva a acestei decizii cu o saptamana. Prin urmare, am vrut sa folosim in mod echilibrat, pe de o parte, forta de presiune pe care o are regimul de sanctiuni si pe de alta parte, sa dam o sansa acestor negocieri.

In ceea ce priveste evolutiile concrete in continuare, ele vor avea efecte si asupra decizilor pe care Consiliul Afaceri Externe le poate lua sau le poate propune pentru decizie Consiliului European, care este nivelul urmator de decizie in ceea ce priveste mentinerea sau agravarea sanctiunilor, respectiv relaxarea regimului de sanctiuni daca vedem efecte pozitive ale intelegerilor care este posibil sa fie realizate astazi.

In chestiunea livrarilor de arme, aici sunt diverse luari de pozitie la nivel european si nu numai. Nu exista o abordare consensuala la nivelul UE. De altfel, acest aspect nici nu a fost pe agenda Consiliului Afaceri Externe. Au existat niste luari de pozitie a unor ministri intr-un sens sau in altul. Cei care sustin necesitatea livrarii de arme letale defensive, pentru ca de acest tip de armament este vorba – de exemplu radare care sa detecteze tirurile de artilerie grea sau armament anti-tanc performant – deci cei care sustin o astfel de masura se refera la necesitatea echilibrarii sanselor combatantilor si posibilitatea de a oferi ucrainenilor sansa sa se apere. Cei care se opun unei astfel de initiative au in vedere efectul de amplificare a conflictului pe care o astfel de decizie o poate avea.

In ce priveste pozitia Romaniei, evident ca nu doar Ministerul de Externe se poate pronunta. Este nevoie de o evaluare a tuturor institutiilor din sistemul national de securitate pentru a vedea care sunt avantajele, dezavantajele unei astfel de solutii.

Insa discutia trebuie sa fie purtata si avand in vedere posibilitatile reale pe care un stat le are pentru a furniza astfel de armament. Cel mai important este sa se pronunte intr-un sens sau in altul statele care au astfel de capacitati.

Cristian Pantazi: Romania poate sa furnizeze catre Ucraina tipul de armament de care ati vorbit?

Bogdan Aurescu: Nu Ministerul de Externe este cel in masura sa raspunda la o astfel de intrebare.

Cristian Pantazi: A existat o discutie in interiorul CSAT sau intre factorii de decizie?

Bogdan Aurescu: Dupa cum stiti, CSAT-ul nu s-a intalnit pana in prezent in acest an, insa eu am avut o discutie cu ministrul Apararii pe aceasta tema. Deci procesul de reflectie este in curs.

Cristian Pantazi: Daca Ucraina va primi sprijin militar din partea unor aliati NATO, este de asteptat o reactie a Rusiei si o intensificare a conflictului. Ce repercursiuni, din punct de vedere economic si politic, estimati ca va avea acesta intensificare a luptelor asupra Romaniei?

Bogdan Aurescu: Din punct de vedere economic nu anticipez efecte asupra Romaniei in ceea ce priveste desfasurare ostilitatilor din estul Ucrainei. Din punct de vedere politic situatia este asa cum s-a desfasurat ca si pana acum. Un conflict militar destul de aproape de Romania care creeaza dificultati pentru securitatea si stabilitatea regiunii Marii Negre, Romania fiind stat al UE si al NATO, cel mai apropiat de zonele fierbinti, sa le spunem asa. Din acest punct de vedere, Romania actioneaza in special in cadrul NATO pentru aplicarea masurilor care au fost decise la summitul Aliantei din Marea Britanie din luna septembrie 2014.

Este important ca aceaste decizii de punere in aplicare a planului de actiune pentru cresterea vitezei de reactie a Aliantei, asa numitul Readiness Action Plan, implementarea acestuia se desfasoara in bune conditii. Salutam deciziile luate la reuniunea recenta a ministrilor Apararii ai NATO, care pe 5 februarie au luat o serie decizii tocmai in aplicarea planului de actiune pentru cresterea vitezei de reactie a NATO. Una dintre aceste masuri se refera la crearea pe teritoriul aliatilor din flancul estic al NATO a asa numitelor NATO Force Integration Unit, deci unitati de integrare a fortelor NATO, care vor fi amplasate in cele sase state de pe flancul estic, inclusiv in Romania.

Cristian Pantazi: Romania isi face, pe langa aceste planuri in interiorul NATO, isi face si alte planuri la nivel national in legatura cu Rusia? Am vazut reactia Tarilor Baltice care se declara pregatite pentru un posibil razboi hibrid declansat de Rusia sau cu sprijinul Rusiei.

Bogdan Aurescu: Toate aceste chestiuni se discuta in cadrul Aliantei Nord- Atlantice si evident ca in conexiune cu discutiile care se poarta in cadrul Aliantei au loc si pregatirile care se fac la nivel national. Toate aceste masuri care se iau la nivelul Aliantei NATO nu pot fi puse in aplicare fara contributii pe plan national. In ceea ce priveste aceasta unitate de integrare a fortelor care va fi creata in Romania, ea va primi sprijinul natiunii gazda, care este Romania, inclusiv cu personal. Si pregatirea pentru aplicarea acestor masuri presupune eforturi la nivel national, colaborare cu state partenere, mai ales cu SUA, dar si cu alti parteneri din cadrul Aliantei Nord-Atlantice.

Cristian Pantazi: Ma refeream si alte posibile masuri, de exemplu, in ceea ce priveste razboiul informational in care Rusia a investit enorm in ultimii ani. Are Romania in vedere masuri pentru a contracara o astfel de ofensiva?

Bogdan Aurescu: Fara indoiala ca aceasta chestiune a razboiului informational este una foarte importanta si ea se discuta destul de apasat si la nivelul NATO. In cadrul acestor eforturi si Romania isi aduce contributia sa. Pe de alta parte nu am constatat o foarte mare focalizare, cel putin pana in momentul de fata, a razboiului informational al Rusiei sau al altor factori straini din est cu privire la Romania. Este important ca avem in vedere si monitorizam foarte atent ceea ce se intampla.

Cristian Pantazi: In acest registru, ati notat o intensificare a interesului Rusiei fata de Romania, a prezentei unor vectori rusi de influenta in Romania in ultima perioada, de cand ati preluat mandatul?

Bogdan Aurescu: Nu stiu daca pot sa fac o astfel de evaluare in acest moment.

• Centrele de comanda NATO din Romania

Cristian Pantazi: Revenim la centrele de comanda ale NATO in Romania; unde vor fi ele amplasate?

Bogdan Aurescu: Cred ca MApN este cel mai in masura sa dea detalii cu privire la amplasarea lor. De fapt, amplasarea lui, pentru ca e vorba despre un centru de comanda care se cheama Unitate de Integrare a Fortelor NATO din Romania, la care se adauga un comandament multinational la nivel de divizie care va avea capacitatea operationala initiala in 2016. Va fi cel mai probabil declarata ca atare la summitul NATO de la Varsovia, in timp ce capacitatea operationala finala este programata a fi realizata in anul 2018. Exista o serie de pregatiri care sunt facute, dar nu as vrea sa ma pronunt eu de la MAE pe teme care tin de pregatirea MApN.

Cristian Pantazi: Ce vor face practic aceste comandamente? Care e rolul lor, mai exact?

Bogdan Aurescu: Ele au rostul, de exemplu la Unitatile de Integrare a Fortelor, de a sprijini fortei de reactie rapida a NATO, care este iarasi o masura de adaptare adoptata in cadrul acelui plan de crestere a vitezei de reactie a Aliantei – asa numita „Very High Readiness Joint Task Force” – forta de reactie rapida care va fi formata din cateva mii de oameni, cu capacitate de desfasurare in teren in foarte scurt timp. Aproximativ doua zile. Si care are nevoie de aceste centre de comanda si control la nivel local in fiecare stat din flancul estic pentru a putea sa fie usor desfasurata, pentru a se putea face planurile de desfasurare din timp, pentru a se gasi diversele variante de actiune si pentru a dirija activitatea, nu doar in ceea ce priveste o eventuala actiune reala, dar si pentru exercitii care se vor face pentru cresterea capacitatii operationale a acestor forte de reactie rapida.

Cristian Pantazi: Pe langa militarii din statele aliate care vor veni in aceste comandamente, vom avea pe teriotriul Romaniei si armament NATO?

Bogdan Aurescu: Deocamdata e prematur sa discutam. In planul de actiuni pentru cresterea vitezei de reactie se vorbeste si de pre-pozitionari de echipamente, dar deocamdata e in faza de discutie.

Cristian Pantazi: Legat de apararea comuna a NATO, cind va fi operational scutul de la Deveselu?

Bogdan Aurescu: Sistemul este prevazut a deveni operational la sfarsitul anului, in noiembrie-decembrie, nu avem nici un fel de intirziere.

Cristian Pantazi: E de asteptat cu acea ocazie o vizita la nivel inalt din SUA?

Bogdan Aurescu: Speram sa putem marca la nivel corespunzator momentul cind sistemul din Romania va deveni functional.

• Republica Moldova

Cristian Pantazi: E un esec al Romaniei faptul ca cele trei partide considerate pro-europene nu s-au inteles pentru a forma o majoritate de guvernare?

Bogdan Aurescu: Haideti sa vedem ce se intimpla in Republica Moldova in aceste zile. Primul ministru desemnat Iurie Leanca are un termen pentru prezentarea guvernului si programului de guvernare in parlament, acest termen e 13 februarie, termenul fixat e 12 februarie. Trebuie sa vedem efectiv in Parlament sansele trecerii acestui guvern. In ce priveste programul de guvernare publicat, el este proeuropean. Am constatat ca in proiectul facut public integrarea europeana e obiectivul principal pe care si-l propune noul guvern, iar dezvoltarea parteneriatului strategic cu Romania se afla printre cele mai importante obiective.

Prin urmare, lucrurile arata bine din punctul de vedere al programului de guvernare. Va trebui sa vedem in functie de actiunea factorilor politici de la Chisinau care sint sansele de trecere prin parlament.

Cristian Pantazi: Ce pozitie aveti fata de declaratiile unor lideri politici moldoveni care cer amanarea depunerii cererii de aderare la UE? Nu e deloc in consonanta cu proeuropenismul clamat de partidele din coalitia de guvernare.

Bogdan Aurescu: Nu mi se pare ca e o evaluare corecta, pentru ca e foarte important pentru succesul parcursului european si pregatirea tactica a acestor etape care mai sint de parcurs. Depunerea cererii de aderare intr-un moment care nu e oportun din punct de vedere politic la nivel european, daca se depune mult prea repede – de exemplu, efectul poate fi advers pentru obiectivul comun al Moldovei, Romaniei si al altor state, de aderare a Moldovei la UE. Cred, si am constatat de altfel in proiectul de programul de guvernare, ca se pastreaza acest obiectiv, dar se mentioneaza si mi se pare foarte corect ca trebuie o buna pregatire a acestui moment. E foarte important de exemplu ca acordul de asociere si de liber schimb semnat anul trecut de UE si Republica Moldova sa fie pus in aplicare si sa existe o anumita practica a aplicarii, un anumit track record. Pe baza lor se face procesul de reforma interna. Acestea inseamna de fapt crearea conditiilor pentru o eventuala cerere de aderare si Romania va sustine in continuare perspectiva europeana a Republicii Moldova si vom incerca sa mobilizam si resursele celorlalte State Membre pentru a convinge ca Moldova merita sa adere la UE. Avem in plan, de exemplu, organizarea in viitorul apropiat a unei noi reuniuni a Grupului de prieteni pentru actiunea europeana a Republicii Moldova, care este un vehicul foarte important tocmai pentru coagularea acestui spriijin.

Cristian Pantazi: Dar ce semnal pozitiv poate sa reprezinte pentru partenerii europeni, pentru Romania, sprijinul din partea comunistilor pentru coalitia de guvernare, in locul sprijinului unui partid care pana acum a fost in coalitie? Adica, in ce fel poate fi asta un semnal incurajator, ca Republica Moldova vrea intr-adevar in UE?

Bogdan Aurescu: E o intrebare foarte buna, haideti sa vedem care este rezultatul votului din Parlament, pentru ca abia de atunci putem sa vorbim despre existenta unui sprijin din partea unei forte politice sau alte forte politice. Cred ca este extrem de important si asta este mesajul pe care l-am dat inca de la bun inceput, inca de pe 1 decembrie, cand am fost la Chisinau, dupa alegeri. Este foarte important ca toti factorii politici pro-europeni de la Chisinau sa constientizeze faptul ca votul din 30 noiembrie a fost un vot pro-european. Impreuna, cele trei partide pro-europene pot da 55 de voturi, 55 de locuri in Parlamentul Republicii Moldova. Prin urmare, este extrem de important ca aceasta clasa politica si actorii politici sa raspunda acestei cerinte a votantilor…

Cristian Pantazi: Dar tocmai vedem ca nu se-ntampla asta…

Bogdan Aurescu: Haideti sa vedem ce se intampla in Parlamentul Republicii Moldova si sa nu comentam situatii care in momentul de fata sunt ipotetice.

• Schengen

Cristian Pantazi: Va cere Romania decuplarea de Bulgaria in procesul de aderare la Schengen?

Bogdan Aurescu: Iarasi discutam despre situatii ipotetice. Procesul de aderare la spatiul Schengen este un dosar complex, care depinde de decizii politice ale unora dintre statele membre care n-au fost pana acum inca perfect convinse de necesitatea aderarii Romaniei. Trebuie sa tinem seama insa si de contextul politic-european, inclusiv despre eforturile care se fac in ceea ce priveste combaterea terorismului. Noi apreciem ca aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen va permite combaterea eficienta a fenomenului terorist pentru ca de altfel, Romania deja se comporta ca un stat Schengen de facto si rezultatele sunt foarte bune. De asemenea, chiar daca nu facem aceasta legatura, pentru ca nu exista o legatura juridica intre cele doua teme, sunt unele state care au facut aceasta legatura cu rapoartele mecanismului de cooperare de verificare. Iata ca avem cel putin inca un raport pozitiv.

Cristian Pantazi: Al doilea consecutiv.

Bogdan Aurescu: Al doilea consecutiv… Putem numara si rapoartele intermediare, atunci cand s-au facut ele, deci sunt mai multe decat doua rapoarte MCV consecutive care sunt pozitive si este un raport mult mai bun, decat cel de anul trecut.

Cristian Pantazi: Importanta este vointa politica. Principalele tari care s-au opus aderarii Romaniei au fost Germania si Franta. Vedeti, la nivel diplomatic, o schimbare posibila de optica din partea acestor doua tari?

Bogdan Aurescu: Vom termina procesul de consultari cu Franta si cu Germania. Sunt consultari care se fac la diverse niveluri. O sa vedem care sunt rezultatele acestor consultari si atunci cand vom avea semnale pozitive sau negative le vom comunica public.

• Grecia

Cristian Pantazi: Care este pozitia Romaniei fata de cererea Greciei de renegociere a acordului cu finantatorii internationali?

Bogdan Aurescu: Cred ca este foarte important ca Grecia sa continue contactele pe care le-a initiat in plan diplomatic european, am vazut o serie de vizite, pe care le-a facut si primul ministru grec si ceilalti responsabili din guvern, ministrul finantelor, atat la Bruxelles cu responsabili din cadrul Comisiei Europene, cat si in Capitalele importante din Uniunea Europeana. Si acest proces va trebui sa duca, evident, cu excluderea ca improbabila a unei iesiri a Greciei din zona euro. Va trebui sa duca la o formula de gestionare a datoriilor grecesti, in mod corespunzator. Nu am vazut un rezultat al acestor demersuri si atunci cand vom vedea o formula care sa puna pe masa negocierilor si la nivelul Uniunii Europene, atunci sigur vom avea un punct de vedere. Insa pentru noi este important ca Grecia, care este un partener traditional al Romaniei in Uniunea Europeana, sa continue eforturile de gestionare corespunzatoare a acestei probleme si sa continue si procesul de reforma interna.

Cristian Pantazi: Este ingrijoratoare pentru Romania pozitia noului guvern grec, exprimata de ministrul de Externe si de premier, pozitia fata de Rusia, o pozitie foarte empatica? Sau e de natura sa ceeze probleme in interiorul formulelor de lucru la nivel european?

Bogdan Aurescu: La nivel european sunt 28 de state membre si aceste state au uneori pozitii care nu coincid. Ceea ce este important, indiferent de modul in care statele intra in discutii cu privire la diverse teme, cum este tema legata de regimul de sanctiuni, privind Rusia. Este foarte important ca in final, sa rezulte o pozitie unitara a Uniunii Europene. Ceea ce am constatat la ultimele doua consilii ale Afacerilor Externe a fost ca desi pozitia Greciei a fost oarecum diferita la inceput, in final pozitia a fost una comuna a Uniunii Europene si solutiile care s-au negociat sunt solutii care corespund intereselor tuturor statelor membre.