INTERVIU De ce rapperul Macanache nu va zice niciodata: "Stimabile, te voi lovi cu aceste falange peste mandibula"​

Macanache, zis si Maca, este un rapper de 27 de ani care a adus un nou suflu muzicii underground din Romania. A pornit de jos, iar acum „scoate rimele cu kilul”. Si-a pus amprenta pe hip-hop-ul romanesc cu un stil propriu. E artistul de pe maidan, a copilarit in cartierul bucurestean Titan, in zona Poarta 4, a schimbat mai multe scoli, a facut gimnastica si-i place sa bata mingea. E un tip modest, vorbeste limba romana foarte bine – spre surprinderea celor care l-au etichetat „agramat”, – si sparge toate stereotipurile. Maca spune ca dezacordurile pe care le mai scapa in piesele lui sunt un fel de licenta poetica. Pentru ca e un tip matinal, ne-a chemat dis-de-dimineata sa stam de vorba la studioul din Drumul Taberei, unde Bogdan Constantin Dinescu aka Macanache isi trage piesele.

De la ce vine Macanache?

Cand eram mic toti din cartier ma strigau asa. Mi se trage de la tata, lui i se zice Mache. Sunt multi de Bogdan sau Constantin. Macanache e usor de zis si de memorat.

Ti-ai platit singur clipurile. Din ce traiesti?

Acum ca nu mai am serviciu, nu mai lucrez ca barman, traiesc din ce am pus deoparte in vremea in care lucram, si din cantari. Atunci toti banii pe care ii castigam, ii strangeam, plateam studioul, ii plateam pe cei care filmau, imi cumparam niste beat-uri. Totul costa. Si decat sa dai banii pe prostii, mai bine ii cheltui pe ceva ce-ti place. Iti iei jucariile care te atrag, in cazul meu niste beat-uri funk, un videoclip decent.

In ce directie se indreapta hip-hop-ul romanesc?

Se indreapta spre bine. Sunt din ce in ce mai multi practicanti. Dupa ce practici hip-hop-ul, acesta ajunge sa fie un stil de viata, involuntar. Te misti hip-hop, canti hip-hop. Rap-ul e la fel ca dansul. Nu stii sa dansezi, mergi si iei niste cursuri de dans. Stai cu cativa raperi si inveti niste lucruri, furi ce-i bun de la ei. E ca o scoala unde nu exista manuale.

Sunt unii care te critica pentru ca mai scapi cate un dezacord in piesele tale. Cum stai cu limba romana?

Folosesc un limbaj urban. As putea sa scriu corect, dar nu mi-ar suna mie bine versurile. Un dezacord acolo e un fel de licenta poetica. Degeaba vorbesti corect daca nu esti un om bun. Se intampla de multe ori ca un om, cu cat iti vorbeste mai frumos, cu atat sa fie mai fals si sa aiba niste interese ascunse in ceea ce te priveste. Pe cand unul care nu sta sa se gandeasca prea mult iti zice cinstit „bai fraiere, iti dau una peste bot”, nu iti spune „stimabile, te voi lovi cu aceste falange peste mandibula”. Nu esti deloc credibil daca te exprimi asa.

Crezi ca esti inteles sau judecat gresit?

Muzica e interpretabila si fiecare o trece prin filtrul gandirii. Ne uitam amandoi la o sticla de apa, eu ma uit la apa, tu te uiti la dop. Depinde la ce-i fiecare atent. Asta-i marfa la hip-hop: scoate in evidenta individualitatea. Si cu cat esti mai original, cu atat ai mai multe de castigat.

Cum se naste o piesa Macanache? Ce o starneste?

Multe lucruri. Un sentiment, poate mi se pune pata pe ceva. Majoritatea pleaca dintr-o discutie, sunt atent, ori implicat intr-o conversatie si asa se poate naste o idee. Sau pur si simplu din nimic. Poti face o melodie din orice, important este mesajul pe care il transmiti. Eu fie vin cu un cantec amuzant, cu care sa distrez, ori incerc sa aduc un mesaj educativ. Sa transmit un adevar, ca prea traim intr-o lume a minciunii. La noi, care minte mai mult zici ca-i da cineva un premiu.

Ai luat sau ai dat bataie?

Ne bateam cei de la scara 1 cu cei de la scara 2, blocul ala cu blocul ala, scoala aia cu scoala aia, cartierul cu cartierul, o tara cu alta tara si asa se ajunge la razboi. Dar cu timpul te maturizezi si constientizezi ca e o prostie sa te bati. Mai bine te bati cu cuvinte. Sau faci ceva mai interesant.

„Un om care e tavalit si tras prin toate nenorocirile ar trebui sa fie mai intelept”

Viata te-a luat la pumni?

Viata ma loveste mereu, imi da pumni, picioare, dar toata lumea si-o ia de la ea. Cu cat iti iei mai multe „bucati” de la viata, te calesti mai bine. Unul pe care viata doar il mangaie usor pe frunte, n-o sa stie exact cu ce se mananca lucrurile in lume. In schimb, un om care e tavalit si tras prin toate nenorocirile ar trebui sa fie mai intelept.

„Nu e chiar asa/ Nu e cine stie/ E doar un cuvant/ E o smecherie”

Da-ti o nota de smecherie.

De la 1 la 2, e 2. Am facut si niste versuri la un moment dat: „Nu e chiar asa/ Nu e cine stie/ E doar un cuvant/ E o smecherie”. E ceva slang inventat pe strada, conceptul de smecherie. Ori esti mai „ciumeg”, mai street wise decat altii. Cred ca asa se traduce smecheria. Plus, pentru mine un smecher e un om care arata cat de destept e pe strada fara sa minta. Un om care te face din cuvinte. Il vezi amarat pe unul, te duci la el, ii bagi doua trei versuri, niste vrajeala si ii dai o starea de bine. Uita de problema. Asta e smecheria: sa faci ceva din nimic, sa ai o putere care nu inseamna bani.

Mai ai timp pentru baietii din fata blocului?

Ne mai intalnim si ne anturam. Cateodata las tot ce fac si stau cu ei. Insa muzica e ca un fel de job, ai multe responsabilitati si se poate intampla sa nu mai ai asa mult timp pentru tovarasi. Ne vedem mai rar, ce-i drept, dar am tot petrecut timp cu ei de cand eram mic si pana acum. Plus, daca stam non-stop impreuna, putem ajunge sa nu mai fim productivi. Si toata lumea are nevoie de „parai”, fiecare are treaba lui de facut acum. Pentru ca tu poate ai ce sa mananci, unde sa dormi, ce sa fumezi, dar maica-ta si taica-tu’ sunt bolnavi si nu pot sa munceasca. Ai frati, surori si trebuie sa tragi din greu sa ii ajuti cum poti.

Unde ai crescut?

In Titan, Poarta 4. Era acolo Scoala 22, i se zicea Mexic. Baietii mari jucau fotbal acolo si voiam si eu sa ma fac mare ca sa pot juca cu ei. Era un mediu bun, mergeai in curtea scolii, te anturai cu-n mosulica. Acum oamenii nu prea mai socializeaza, nu mai zic sa aiba activitati impreuna.

Vrei sa te imbogatesti?

Nu, ce sa fac cu banii? Sunt obisnuit de mic fara bani. Daca imi dai bani, ii dau si eu mai departe.

Daca ar fi sa te muti in alta tara, unde te-ai duce?

Nu stiu in ce tara e mai bine sau mai rau, cred ca tot la noi as ramane. M-as muta undeva la munte. Avem niste munti asa frumosi, plus ca in Romania ma simt ca acasa. Ar mai trebui sa se mai schimbe niste lucruri la noi ca sa nu mai plece atata lume.

Ti-au placut manelele vreodata?

Am ascultat manele in perioada in care mergeam pe la majorate. La orice bairam dupa ce se bea un pic, e cineva care pune o manea. Atunci nu vezi decat niste sani sau un fund fain. Baietii sunt hipnotizati de asta, iar fetele par mai frumoase atunci cand esti beat.

Cum e Macanache cu fetele?

E tandru ca Alexandru Ioan Cuza, ii musca buza. Macanache e marfa pentru fete.

Cand ai de gand sa te asezi la casa ta?

Cand o sa am o casa. La copii o sa ma gandesc mai incolo. Iti trebuie o stabilitate inainte sa faci un copil. Nu poti sa-i dai o cana cu apa si un colt de paine, eu am crescut asa si nu e deloc placut. N-as vrea sa-mi pun copilul sa treaca prin ce am trecut eu desi, pe de-o parte, ma bucur ca am fost invatat cu greul de mic.

Ai tai sunt mandri de tine?

Da, mai ales acum de cand fac muzica. Cand eram mic ascultam rap la maxim, iar mama nu intelegea ce e cu muzica asta si ma punea sa o inchid. Acum le traduc ce ascultam cand eram copil si au ajuns sa inteleaga ca e un mod de exprimare. Le arat lumea prin ochii mei. E doar parerea mea si nu poate sa mi-o ia nimeni, chiar daca e gresita.

Cine te ajuta sa-ti programezi concertele, sa te promovezi?

Iubita mea ma ajuta cu toate. Ea e impresar, manager, director, tot. Nu degeaba e vorba aia ca in spatele oricarui baiat, barbat, mosneag, exista o persoana de sex opus care il sustine. Nici nu incepusem bine toata treaba asta cu muzica si voiam sa ma las, dar ea impreuna cu niste prieteni buni au tras de mine sa continui.

Crezi in Dumnezeu?

Cred in Dumnezeu, cred in mine, in tine. Cred in tot ceea ce mi se pare decent. In plus, daca vreau sa fac ceva, trebuie sa cred. Vrei sa fie o lume mai buna, trebuie sa crezi in asta si sa nu renunti.

„La pielea goala aratam toti la fel”

Zi-mi un lucru care te calca pe nervi.

Nu-mi plac etichetele. Suntem oameni cu totii, copii, barbati, batrani, femei, domnule, stimabile, ilustrule. Eu sunt boschetar, tu esti presedinte. La pielea goala aratam toti la fel. Daca ai prea multi bani nu e bine, daca n-ai iarasi nu e bine. Trebuie sa fim multumiti cu ceea ce avem.

Imagine: Sebastian Rotaru

Montaj: Nitsch-Petioky Balázs