INTERVIU Monica Macovei: Ce aduce noul regulament al spatiului Schengen. Romania trebuie sa aplice masurile de intarire a granitelor. Ce se schimba la controlul din aeroporturi

​Parlamentul European a adoptat, recent, un nou regulament al Schengen care se adreseaza tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, care introduce noi masuri de securitate in aeroporturi, vami si granite maritime si care va intra in vigoare la finele acestei luni. Monica Macovei, raportorul PE care a redactat regulamentul a explicat ce schimbari aduce acesta si cum va fi pus in aplicare.

Chiar daca Romania nu este membra Schengen va trebui sa puna in aplicare prevederile acestui nou regulament, la fel ca toate statele aflate la granitele Uniunii Europene.

“Pentru a putea asigura securitatea cetatenilor in interiorul UE, trebuie sa asiguram securitatea granitelor Uniunii. Aceasta este regula de la care am pornit. Ceea ce s-a intamplat, a fost, pe scurt, modificarea regulamentului Schengen, care de fapt este un regulament comun intre Comisia Europena si Parlementul European si care prevede masuri de intarire a granitelor externe Uniunii Europene, nu granitelor Schengen”, a explicat Monica Macovei.

Pe scurt, ce prevede acest nou regulament:

• verificarea sistematica a fiecarei persoane, fie ca este cetatean UE sau nu, in bazele de date disponibile, la intrare si la iesirea din Uniunea Europeana. Pana acum erau verificati doar cetatenii din afara Uniunii, in momentul intrarii in spatiul UE.
• va fi obligatorie verificarea fiecarui cetatean in 4 baze de date: In acest regulament este prevazut ca obligatoriu ca toate statele membre UE sa controleze in baza de date SIS (Shengen Inforamtion System – baza de date aplicata la intrarea in Shengen, care se folosesa si pana acum in Romania), in baza de date Interpol – a documentelor furate si pierdute, apoi urmeaza sa se faca verificari si in baza de date VISA, care include date despre cetateni din afara UE care au cerut vize sa intre in UE si intr-un viitor apropiat va mai fi introdusa si baza de date “Intrare-Iesire”, care acum este in faza de trialog intre Parlament si Consiliu, adica in faza finala; ea va fi adoptata in curand. Este vorba de o baza de date cu toti cetatenii care intra si ies din UE, spune Monica Macovei.
• fiecare cetatean va prezenta pasaportul la frontiera, iar politistul de frontiera are un ecran, o singura interfata, el nu are acces in bazele de date, acesta doar mentioneaza numele cetateanului si daca el apare in una dintre acele baze de date pe cran se afiseaza un stegulet rosu in dreptul numelui: Ceea ce inseamna ca este o problema cu tine – fie ca ai un mandat de arestare european, pe numele tau, fie ca esti cautat de Interpol, sau ai fost prins ilegal pe oricare dintre teritoriile statelor membre si nu esti cetatean UE, ori folosesti un document furat (avem si o baza de date Interpol cu documentele furate si pierdute).
• in aeroporturi vor fi introduse aparate de scanarea pasapoartelor si scanare faciala. Astfel de aparate exsita, in prezent, in tari precum Germania, Olanda sau Belgia.

Aceste baze de date sunt formate din datele pe care le trimit statele membre, care au obligatia de a actualiza constant datele pe care le detin si sa trimita date corecte si complete. Daca statele membre nu isi fac treaba, toata acesta actiune este in mare parte inutila – atrage atentia oficialul roman.

Verificarea n-ar trebui sa dureze mai mult de cateva secunde pentru fiecare persoana, este de parere europarlamentarul. Dar, in situatiile in care, la frontierele terestre sau maritime vor fi probleme de trafic, iar traficul va fi ingreunat din cauza acestor verificari, regulamentul prevede si posibilitati de exceptii, daca ar aparea blocaje.

In cazul granitelor terestre si maritime, daca exista perioade foarte aglomerate, oricand, statul membru respectiv poate sa faca o analiza de risc, sa prezinte situatia, si cu aprobarea Comisiei Europene sa suspende controalele sistematice ale fiecarei perosane care intra si iese pentru o anumita perioada de timp pe care ei o considera necesara pentru a elibera traficul. In acest timp se vor face doar controale tintite, adica vor fi verificati doar cei asupra carora exista anumite informatii.

In cat timp trebuie implementate noile masuri si cine achita costurile

Pentru aeroporturi s-a stabilit un termen de 6 luni in care sa-si cumpere tot echipamentul. Cel mai simplu echipament arata ca un bancomat, poate chiar mai mic de atat, in care introduci pasaportul, care este scanat, apoi te uiti la o camera care te fotografiaza. In momentul in care totul este in regula, in cateva secunde s-a deschis poarta si ai trecut.

Pentru statele care nu au reusit in cele sase luni sa isi asigure toata infrastructura in aeroporturi, mai exista posibilitatea de prelungire de pana la 18 luni, dar trebuie facut un “risk assessment” – o evaluare de riscuri, abia apoi acestea pot cere Comisiei prelungire de pana la 18 luni. Acest termen nu mai poate fi prelungit. Doi ani se presupune ca este suficient sa implementeze acest sistem – afirma europarlamentarul roman.

De asemenea, aceasta derogare, de 18 luni poate fi ceruta pentru toate aeroporutirle dintr-o tara sau doar pentru anumite aeroporturi.

Aceasta prevedere este valabila doar pentru granitele aeriene, in conditiile in care acestea suporta cel mai mare trafic de persoane care intra si ies din spatiu Uniunii (circa 70% din numarul total).

Pentru celelalte doua tipuri de granite, terestre si maritime, potrvit oficialului roman la Bruxelles, situatia este urmatoarea: Si ele trebuie sa isi achite aceste aceste echipamente si sa isi asigure infrastructura, chiar si in afara zonelor infrastructura in afara punctelor vamale, unde trebuie sa isi asigure infrastructura si sa supravegheze tot timpul.

Costurile implementarii acestor masuri vor fi solicitate de statele membre din Fondul pentru Secuirtatea Interna (ISF), care reprezinta principala sursa de finantare a Uniunii in domeniul gestionarii frontierelor si este facuta pentru exercitiul bugetar 2014-2020. In acest an, o suma suplimentara de 128 de milioane de euro va fi distribuita statelor membre, inclusiv Romania, iar acesta vor putea folosi o parte din aceste fonduri pentru introducerea instrumentelor impuse de noul regulament Schengen.

In ceea ce priveste Romania, evaluare costurilor trebuie sa o faca Guvernul. Statele membre au acces la intrumentele de finantare prin intermediul programelor nationale adoptate pentru perioada de programare. Dar mai intai trebuie adoptat programul national – in functie de numarul de aeroporturi, spre exemplu, si de ce instrumente are nevoie: masini de scanare a pasapoartelor, servere, baze de date. Guvernul trebuie sa isi faca anumite calcule si apoi sa ceara banii, spune Macovei.

In prezent, pentru Romania au fost alocati pentru perioada 2014-2020, pentru actiuni in domeniul gestionarii frontierelor, 26,8 milioane de euro. Iar o suma de 19,7 milioane de euro a fost alocata de Romania pentru a acoperi costurile operationale legate de managementul frontierelor, inclusiv pentru investitii in sisteme informatice precum SIS II, mai arata europarlamentarul roman.

Un alt aspect important prevazut in noul regulament Schengen se refera la trimitera de trupe mobile (ofiteri de informatii, de analiza de date, de graniceri, politisti de frontiera etc), din toate statele membre (inclusiv cele care nu se afla granitele UE) care sa pazeasca granitele tereste si maritime externe ale Uniunii. “Nu este normal ca toata povara sa cada doar pe statele care sunt la aceste granite. Si statele din mijlocul Uniunii, care n-au granita externa, trebuie sa contribuie si ele si vor contribui pe langa bani si cu oameni. Este vorba de echipe mobile care vor fi permanent pe acele granite externe, ca sa ajute in fiecare loc in care este nevoie”, a mai subliniat Monica Macovei.

Noul regulament al spatiului Schengen a fost adoptat saptamana trecuta in Parlamentul European cu 469 de voturi pentru, 120 voturi impotriva si 42 de abtineri. Pe data de 20 martie va fi publicat in Gazeta Oficiala a Uniunii Eropne (Monitorul Oficial al UE), dupa care va intra in vigoare. Regulamentul este de stricta aplicare, deci nu trebuie transpus in legislatia statelor membre.