Economist: „Întreaga propagandă în favoarea crypto a fost o lungă, chiar dacă bine articulată, listă de minciuni și jumătăți de adevăruri”

„Există matematicieni bine pregătiți, dar numai teoretic, care concep modele sofisticate, ce se bazează pe… nimic. Ei nu înțeleg ce se intampla in lumea reala, modelele lor sunt frumoase, atragatoare si, pana la un punct, ele sunt validate de practica. Dar ei nu isi pun vreodata intrebarea : «Bun, si pana la urma cine plateste ?»”, scrie, într-un articol pe Contributors.ro, Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR.

În urmă cu mai mulți ani, guvernatorul BNR ne-a povestit o situație plină de tâlc. Era la una din întâlnirile guvernatorilor din țările membre ale Băncii Reglementelor Internaționale. Că de obicei, au fost invitați și experți reputați într-un domeniu de interes, care să prezinte rezultatele studiilor lor. În acel an s-a întâmplat să fie invitați doi matematicieni americani, care făcuseră studii aprofundate despre piață de capital.

Cei doi ajunseseră la concluzia că piață de capital va continuă să crească, pe termen nelimitat, ceea ce va aduce multă bogăție și bunăstare tuturor celor care înțeleg dinamică acestei piețe. Cei doi au dat explicațîi amănunțite, au arătat un colțișor din modelele sofisticate pe care se fundamenta, irefutabil, concluzia lor.

Unul dintre participanți, economist reputat și cu o îndelungată experiență în activitatea băncii centrale, s-a arătat neîncrezător. «Bun, și până la urmă cine plătește ?», a întrebat el. Cei doi au explicat că… nimeni, că totul va merge minunat la nesfârșit. A urmat pauză de masă, după care era programată o a două sesiune, pentru a continuă și detalia tema creșterii pieței.

A două sesiune nu a mai avut loc: la New York tocmai se anunțase falimentul Lehman Brothers și piață era într-o derivă de nedescris. Fiind consultanți pentru mari bănci de investiții, cei doi au luat primul avion către State, pentru a vedea dacă și cât anume se mai putea salva. 

Matematicienii „nu aveau nici cea mai modestă înțelegere a fenomenelor economice din spatele acelor modele”

Cei doi erau matematicieni redutabili, modelele lor erau foarte sofisticate și își arătaseră fiabilitatea timp de mai mulți ani. Doar că ei se bazau strict pe analize econometrice, pe corelații de variabile ce păreau extrem de solide, însă de fapt ei nu aveau nici cea mai modestă înțelegere a fenomenelor economice din spatele acelor modele.

Faptul că aserțiunile lor erau validate, de ceva ani, de realitatea economică nu însemna decât că împrejurările lumii reale fuseseră bine surprinse de model, în condițiile din acel moment. Or, lumea este mult mai complexă, iar realitățile se pot schimbă brusc ; orice model, oricât de sofisticat, pornește de la repetitivitatea unor evoluții trecute, dar nu poate distinge când și de ce aceste evoluții pot să nu mai fie valabile la un moment dat – chiar dacă bunul simț comun ar fi trebuit să le semnaleze că ceva nu e în ordine la model. De aceea, este de dorit că un pic de circumspecție, de umilință, să fie adaugată la concluzia ce ar rezultă, aparent definitiv.

Cum a început aventura crypto

Mi-am amintit această istorisire în legătură cu un fenomen de amploare, care a avut o evoluție fulminantă, dar care, după părerea mea, va avea, mai devreme sau mai târziu, aceeași soarta că minunatele modele ale celor doi matematicieni : crypto activele.

Acestea s-au născut cu foarte puțini ani în urmă, la scară istoriei. Domeniul «bitcoin.org» a fost înregistrat în august 2008, cu mai puțin de o luna înainte de prăbușirea Lehman Brothers, iar lucrarea «Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System» a fost publicată electronic de Satoshi Nakamoto în octombrie 2008. (De fapt, Satoshi Nakamoto nici nu există, sub acest indicativ s-au prezentat misteriosii creatori ai primului crypto activ; dar parcă mai contează ceva, dacă dragostea este mare?)

Așa a început aventură crypto. Nu e vorba, au existat cred zeci de mii de crypto care au dispărut, unele mai repede, altele mai lent; au rămas destule, dintre care câteva au avut evoluții fulminante, atât că preț unitar, cât și că volum al tranzacțiilor. Partea leului din această piață revine, și azi, bitcoin (btc).

De fapt, toate crypto sunt aplicarea în practică a unei tehnologii electronice revoluționare, intitulată blockchain, care a permis apariția unor sisteme total descentralizate de transfer de active, fără a fi nevoie de un « punct de comandă » central. Nu știu dacă tehnologia a precedat apariția crypto sau, dimpotrivă, ideea de bani descentralizati a atras dezvoltarea tehnologiei care să îi facă posibili.

Au fost o serie de factori favorizanți, exact la momentul potrivit : internetul a oferit suportul pentru dezvoltarea fulgerătoare a tehnologiei; condițiile piețelor financiare mondiale, cu dobânzi zero sau chiar negative, au favorizat identificarea unor plasamente care să fie mai lucrative ; transferurile de fonduri prin bănci erau scumpe și greoaie.

Eu aș adaugă aici și o altă condiție, despre care nu s-a vorbit în acest context, dar eu cred că a făcut parte din «mix-ul» favorizant : avântul ideilor de «corectitudine politică» și corolarul lor în privința punerii sub semnul întrebării a tot ceea ce înseamnă ordinea recunoscută a lucrurilor.

Citește mai departe pe Contributors.ro.