Investiţii în 3 GW de energie eoliană offshore / Proiect de lege pentru exploatarea energiei

Ministerul Energiei (ME) a publicat proiectul de Lege privind exploatarea energiei eoliene offshore prin care se acordă o schemă de sprijin pe bază de Contracte pentru diferenţă pentru construcţia şi operarea de centrale electrice eoliene cu o capacitate de producţie energie electrică de 3 GW, până în anul 2035.

Potrivit unui comunicat al ME, prin acest proiect România asigură cadrul legal pentru dezvoltarea investiţiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră.

Vezi Proiectul de lege privind parcurile eoliene offshore (click pentru a deschide)

„Potenţialul eolian la Marea Neagră este unul uriaş, pe care România nu are dreptul să îl rateze. Vorbim despre peste 75 GWh, conform estimărilor experţilor Băncii Mondiale. Energia eoliană offshore este un instrument major pentru obiectivul european de reducere a dependenţei de importurile de combustibili fosili şi de decarbonare. Am spus de la preluarea mandatului că, pe lângă o energie sigură şi ieftină, îmi doresc şi o energie verde. Acest act normativ face parte din angajamentele Ministerului Energiei în cadrul PNRR, prioritate zero a ministerului pe care îl conduc”, a declarat ministrul de resort, Sebastian Burduja, conform Agerpres.

Stabilirea unui cadru legislativ şi fiscal adecvat este esenţial în dezvoltarea energiei eoliene offshore, în contextul actual marcat de extinderea accelerată a acestor capacităţi de producţie la nivel mondial. România urmăreşte îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici din domeniul energiei şi climei a Uniunii Europene, pentru anul 2030 şi perspectiva pentru anul 2050, obiective asumate şi de ţara noastră, cu scopul de a gestiona în mod echitabil tranziţia sectorului energetic românesc către producerea de energie curată, se spune în comunicat.

În Expunerea de motive se specifică faptul că unele state au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte energia eoliană offshore, însă, alte state nici măcar n-au adoptat un cadru de reglementare specific, iar unele bazine maritime rămân încă nevalorificate. Acesta este şi cazul Mării Negre, areal cu un bun potenţial natural pentru exploatarea energiei eoliene offshore, atât prin utilizarea turbinelor fixate pe fundul mării, cât şi a turbinelor flotante.

„Având în vedere cele de mai sus, precum şi intenţia ţării noastre de a contribui în mod semnificativ la atingerea ţintelor europene de RES şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de a-şi asigura siguranţa în aprovizionare pe bază de capacităţi energetice nepoluante, în contextul reformei pieţei de energie electrică inclusă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost evidenţiată necesitatea susţinerii unui cadru legislativ şi de reglementare stimulativ pentru investiţiile private în producţia de electricitate din surse regenerabile, unul dintre jaloanele incluse în acest plan fiind ‘introducerea unui nou cadru specific pentru centralele pe bază de energie din surse regenerabile offshore’, cu termen de implementare trimestrul II 2023”, potrivit documentului.

Potenţialul de energie eoliană offshore al României, astfel cum este acesta evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale (BM), prezintă o capacitate teoretică de 76GW, 22GW sub formă de turbine fixe şi 54GW sub formă de turbine plutitoare. Din punctul de vedere al raportului cost/beneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe.

„Prin promovarea proiectului de Lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, România îşi va menţine poziţia de producător important de energie în regiune şi va avea un rol activ şi însemnat în gestionarea situaţiilor de stres la nivel regional”, susţine ministerul, în Expunerea de motive.

Reprezentanţii ME notează că, pe lângă importanţa pe care o au în asigurarea siguranţei în alimentare cu energie electrică şi decarbonarea sistemului energetic, dezvoltarea centralelor electrice eoliene offshore generează beneficii socio-economice importante prin crearea de locuri de muncă în producţia, construcţia, operarea şi întreţinerea centralelor, cu efect de multiplicare asupra altor sectoare, inclusiv prin concentrarea activităţilor economice asociate energiei electrice offshore în porturile din România.

Este de aşteptat ca prin investiţiile în 3 GW de energie eoliană offshore să se creeze un total de 22.000 de noi locuri de muncă pentru angajaţi cu normă întreagă (20.000 în faza de CAPEX şi 1.800 în cea de operare şi întreţinere), dintre care 15.500 noi locuri de muncă ar putea fi create în mod direct la nivel naţional, presupunând că România ar atrage investitori în producţia de componente pentru turbine eoliene, în construcţia, instalarea şi, respectiv, întreţinerea infrastructurii parcurilor eoliene offshore.

„Prin implementarea proiectului de Lege vor fi susţinute investiţiile productive în întreprinderile mici şi mijlocii, crearea de noi întreprinderi, stimularea cercetării şi inovării, reabilitarea mediului, producerea energiei curate precum şi derularea de activităţi de perfecţionare şi recalificare a lucrătorilor. Prin prezentul proiect de Lege se acordă o schemă de sprijin pe bază de Contracte pentru diferenţă pentru construcţia şi operarea de centrale electrice eoliene offshore cu o capacitate de producţie energie electrică de 3 GW, până în anul 2035”, conform cursei citate.

În prezent, pentru îndeplinirea angajamentului inclus în PNRR şi acordul cu BM, dar mai ales pentru a utiliza în cel mai eficient mod resursele regenerabile offshore de care dispune România, Ministerul Energiei (ME) colaborează cu Direcţia Generală Sprijin pentru Reformele Structurale a Uniunii (Directorate General for Structural Reform Support – DG REFORM) şi Banca Mondială (BM) în cadrul unui studiu intitulat „Offshore Wind Roadmap for Romania”.

Sursă foto: Dreamstime.com