Investitorii nu sunt interesati sa finanteze locuintele ANL, pentru ca nu-si recupereaza banii

Dezvoltatorii imobiliari si firmele de constructii nu sunt interesati sa finanteze programul de locuinte ANL destinate inchirierii, considerand ca partea din chirie care urmeaza sa le revina este insuficienta pentru a-si recupera banii intr-o perioada rezonabila de timp, scrie Mediafax.

Finantarea constructiei locuintelor ANL destinate inchirierii va putea fi asigurata si de catre investitorii privati, dupa ce Guvernul a aprobat miercuri un program privind construirea de locuinte cu capital privat.

Presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu, este rezervat in privinta acestui proiect, afirmand ca reactia investitorilor va fi influentata de dezghetarea pietei imobiliare.

Totodata, initierea unor proiecte noi este conditionata si de ritmul in care vor reusi bancile sa-si lichideze portofoliul de active imobiliare preluate dupa venirea crizei.

„Nu stim care ar fi argumentul economic pentru un investitor privat care sa genereze implicarea in acest tip de proiecte”, a spus seful ARACO, punctand ca apetitul acestora pentru proiecte de parteneriat public-privat dupa ultimele modificari legislative este oricum unul redus.

Cuantumul chiriei pentru o locuinta nu poate fi mai mare de o treime din salariul mediu net pe economie, dar nu mai mic decat valoarea stabilita de amortizarea locuintei pe perioada normata de viata. Jumatate din incasarile din chirii vor merge la bugetul de stat, 30% revine investitorului privat si 20% ANL.

Cum salariul mediu net pe economie este de circa 1.600 de lei (circa 366 de euro), chiria nu poate trece de 122 de euro. Din aceasta suma, doar 30% ii revine lunar dezvoltatorului, respectiv sub 37 de euro. Astfel, firma care construieste apartamentul va castiga din inchirierea acestuia sub 450 de euro pe an, ceea ce inseamna venituri de mai putin de 4.500 de euro in zece ani.

„Realist ar fi ca ponderea din chirii care revine investitorului sa fie de 50-60%, in ideea ca vor mai creste salariile. Daca ramane la 30%, nu este tentant pentru investitori sa-si asume riscuri. Este posibil ca proiectul sa devina interesant peste cativa ani, in conditiile unui avans al salariilor”, a declarat Cristian Erbasu, presedintele Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC).

Costurile pentru constructia unui apartament de 50 de metri patrati, incluzand cheltuielile financiare dar exceptand terenul, se ridica la aproximativ 30.000 euro, pe o perioada de 25 de ani, a adaugat omul de afaceri, care este actionar al unui grup de firme specializat in industria constructiilor.

Omul de afaceri israelian Yigal Zohar, care a construit prin intermediul mai multor firme circa 1.500 de apartamente in ultimii cinci ani in Romania, crede ca noul proiect este fie o greseala, fie este lipsit de logica.

„La asemenea incasari din chirii nu-ti poti recupera banii niciodata. Daca ANL vrea sa construim pentru el, o vom face cu cea mai mare placere, dar nu pentru incasari de 40 de euro pe luna. Pentru mai putin de 200 de euro pe luna pentru un dezvoltator nu are sens afacerea, pentru ca el vrea sa isi recupereze investitia in zece ani”, a spus Zohar.

El a afirmat ca nu crede, ci este sigur ca firmele private nu vor fi tentate, in aceste conditi, sa participe la finantarea constructiei de locuinte ANL.

Presedintele dezvoltatorului imobiliar Impact, Dan Ioan Popp, se intreaba ca daca Guvernul declara ca prin noul program urmareste „constituirea, la nivel national, a unui fond de locuinte destinate inchirierii la care sa aiba acces cat mai multe persoane”, atunci de ce simultan are si un program de vanzare a celor circa 28.000 de locuinte ANL catre actualii chiriasi?

„Pretul de constructie vizat in anexa noului program este de 450 de euro pentru un metru patrat construit desfasurat, adica circa 40.100 de euro pentru un apartament de doua camere, in timp ce vanzarea unui apartament de doua camere catre actualul chirias se face la 26.950 euro, adica la un pret incasat pe metru patrat construit de 302 euro. In afara de pierderea a 146 de euro pentru fiecare metru patrat la construirea propriu-zisa, trebuie adaugate si costurile suplimentare (care pot fi considerate pierderi, deoarece nu le vor recupera in timp) ale autoritatilor publice locale, absolut necesare: costul terenului brut ocupat si costul viabilizarii pana la limita terenului cu retele de apa, canal, energie si gaze, adica inca 134 de euro pe metrul patrat pierderi pentru un apartament cu doua camere”, a calculat Popp.

El a adaugat ca trebuie adaugate costurile pentru finantarea, proiectarea, transferul activelor, colectarea chiriilor, a intretinerii si a utilitatilor, care pot majora cu 40-80% costurile de constructie. In felul acesta, spune Popp, se poate constata ca noul program poate genera un deficit „programat” de circa 500 de euro pentru fiecare metru patrat de locuinta destinata inchirierii.

„Din noul program rezulta ca pentru un apartament cu doua camere chiria maxima este de doar 111 euro, adica 1.332 de euro pe an, care reprezinta din valoarea platita doar pentru construire (40.100 euro) circa 3,32%. In realitate, pierderea este mai mare, deoarece din chirie 50% merge la stat, 20% la ANL si… 30% la investitor”, a afirmat dezvoltatorul imobiliar.

Acesta a aratat ca daca se vand cele 28.000 de locuinte ANL, actualmente inchiriate, se pot incasa 754 de milioane de euro. Potrivit lui Popp, daca statul vrea sa construiasca alte 28.000 de locuinte, conform noului program, trebuie cheltuiti 1,1 miliarde de euro pentru construire, 252 milioane de euro pentru viabilizare si inca circa 560 de milioane de euro pentru finantarea, proiectarea, transferul activelor si colectarea chiriilor, intretinerii si utilitatilor, adica in total 1,9 miliarde de euro.

„Concluzionez ca programul este o modalitate legalizata ca, dupa ce ANL vinde locuinte ieftin, sa fie realizate altele la un pret de aproape trei ori mai mare, intreaga pierdere fiind a statului (bugetul central si cele locale), adica a tuturor romanilor”, a mai spus Popp.