Iohannis atacă la CCR posibilitatea vânzării directe a exploatațiior piscicole deținute de stat. „Aduce atingere dreptului de proprietate privată a statului”

Președintele Klaus Iohannis a contestat din nou Legea acvaculturii la Curtea Constituțională, principalul motiv de nemulțumire fiind faptul că cei care au concesionat exploatațiile piscicole le vor putea cumpăra în condiții avantajoase, fără să fie organizate licitații.

A doua sesizarea a Curții pe Legea acvaculturii

Este pentru a doua oară când șeful statului sesizează CCR privind Legea acvaculturii adoptată în 2022. În urmă cu doi ani, Iohannis a reclamat la Curte, printre altele, prevederea de la articolul 30, alineatul 1:

• „Terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora, se vând direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură”.

Prin Decizia 19/2023, CCR i-a dat dreptate președintelui care spunea că formularea impune statului să-și vândă proprietățile din domeniul piscicol doar pe baza unei scrisori de intenție din partea concesionarilor.

Însă nici după reexaminare, Klaus Iohannis nu este mulțumit de Legea acvaculturii, el invocând considerente de natură extinsecă (modul în care a fost adoptată reexaminarea), cât și intrinsecă (de conținut al reexaminării.

Din prima perspectivă, Iohannis susține, în sesizarea trimisă Curții, că deputații au introdus un articol nou, care nu a fost supus dezbaterii în Senat, după care cei care au concesionat/ arendat/ închiriat exploatații piscicole pot să utilizeze 25% din suprafață pentru instalarea de panouri fotovoltaice.

Plata cu avans scăzut și eșalonată pe 10 ani

Însă principalul motiv de nemulțumire rămâne tot posibilitatea vânzării exploatațiilor piscicole deținute de stat fără organizarea de licitație, ci direct către cei care le-au arendat sau concesionat. Spre deosebire de prima formă a legii, Parlamentul a detaliat procedura prin articolul 30 stabilnd condiții foarte avantajoase pentru cei interesați:

• (1) Terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora, în baza unui studiu de oportunitate realizat de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA() și aprobat prin hotărâre a Guvernului, se pot vinde direct proprietarilor de active piscicole amplasate pe acestea care transmit o scrisoare de intenție, fac dovada cu documente financiar contabile că au desfășurat activități de acvacultură în ultimii 5 ani și se obligă să mențină activitatea de acvacultură minimum 25 de ani.

• (2) Terenurile prevăzute la alin. (1) care fac obiectul vânzării sunt înscrise în cartea funciară cu sarcini privind interdicția de înstrăinare pe o durată de 25 de ani.

• (3) Verificarea menținerii obligațiilor prevăzute la alin. (1) și (2) se realizează de către ANPA, la fiecare 5 ani, iar în situația în care acestea nu se respectă, terenurile care fac obiectul contractelor de vânzare-cumpărare pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora revin în domeniul privat al statului.

• (4) Prețul de vânzare al terenului se stabilește în funcție de bonitatea terenului, care va fi determinată în baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România.

• (5) Prețul de vânzare al terenului poate fi achitat în rate de către proprietarii activelor în următoarele condiții: a) avans 10% din prețul de vânzare; b) rate semestriale eșalonate pe un termen de până la 10 ani; c) perceperea unei dobânzi anuale la nivelul ratei lunare a dobânzii de referință a Băncii Naționale a României de la data facturării.

Klaus Iohannis argumentează că aceste reguli reprezintă o derogare de la prevederile Codului Administrativ în care sunt stabilite condițiile în care se pot înstrăina bunuri din proprietatea privată a statului. Astfel, Codul impune organizarea unor licitații, cu realizarea unei documentații de atribuire, a unui caiet de sarcini și parcurgerea unei proceduri de transparență.

„Art. 30 alin. (1) este însă necorelat cu prevederile Codului administrativ și instituie un mecanism neclar, cu responsabilități difuze ale autorităților implicate și cu consecințe directe în planul garantării proprietății private a statului”, se mai spune în sesizarea trimisă Curții Constituționale de către președintele Klaus Iohannis.