Justitia suntem noi. Revoltatorul caz Navodari 

In cuvintele sale putine, printre onomatopee si alte sunete nearticulate, Gigi Becali a tipat, zilele trecute, pe sub geamurile DNA, catre procurori: „Vin si ai mei la putere!”. Ai lui sunt la putere, insa Becali a rezumat in cuvinte simple viziunea USL asupra statului de drept: Justitia suntem noi! Acest adevar sinistru se manifesta fie prin presiuni incalificabile asupra justitiei, cum este actiunea de solidarizare cu primarul de la Navodari, Nicolae Matei, arestat preventiv joi seara pentru dare de mita, fie prin blocarea procurorilor in Parlament. Insa ultima actiune – mitingul de la Navodari – le intrece pe toate prin modul de manifestare. Este revoltatoare prin implicarea unui reprezentant al Guvernului, a bisericii, a scolii si a unor parinti cu copii pusi sa strige in apararea unui inculpat.

1. Implicarea Guvernului. La mitingul de la Navodari de duminica au participat cateva sute de cetateni dar si ministrul culturii, Puiu Hasotti, doi parlamentari PNL, viceprimarul, consilieri locali. Prezenta unui reprezentant al Guvernului si a doi parlamentari la un miting organizat in apararea unui inculpat este inacceptabila. Acestia reprezinta doua puteri in stat, executiva si legislativa. Nu sunt simpli particulari sau politicieni oarecare. Curtea de Apel judeca astazi recursul la decizia arestarii pronuntata joi de Tribunalul Bucuresti. Prezenta lor la un miting organizat de PSD Navodari cu o zi inaintea judecarii recursului submineaza grav actiunea justitiei, reprezinta o presiune evidenta asupra judecatorilor si transmite, prin sustinerea nevinovatiei primarului, propria viziune asupra statului de drept: Justitia suntem noi! Mitingul de la Navodari este mai scandalos decat cel organizat la Arges, in apararea presedintelui CJ, Constantin Nicolescu. Atunci, USL era in opozitie, acum se afla la putere. Cum mai poate sustine premierul Victor Ponta la Bruxelles ca Romania respecta statul de drept cand un membru al guvernului pe care il conduce exercita presiuni la vedere asupra jusitiei, solicitand eliberarea unui inculpat din arest preventiv? Este obligatia CSM sa reactioneze, este datoria ministerului justitiei sa explice membrilor guvernului ca nu au ce cauta la mitinguri de solidarizare cu arestati preventiv.

2. Implicarea Bisericii Ortodoxe.In imaginile difuzate de un post local de televiziune (vezi de la secunda 52) se vede cum doi preoti rostesc o rugaciune pentru iertarea pacatelor primarului arestat preventiv pentru dare de mita: „Primeste cu milostivire rugaciunea aceasta: spre iertarea pacatelor robului tau Nicolae ce este inchis in temnita„. Prezenta preotilor (in alte imagini se vad cel putin cinci), alaturi de reprezentatii guvernului, binecuvanteaza ideea de nevinovatie pe care USL doreste sa o impuna politic. In plina campanie elctorala, un numar semnificativ de preoti ortodocsi se implica intr-un miting politic pentru a inchina rugaciuni publice unui primar suspectat de coruptie. In loc sa se delimiteze de orice actiune care pericliteaza ordinea si morala crestina, in loc sa-i ajute pe simpli oameni sa inteleaga ca justitia pamanteasca este strict treaba judecatorilor, nu a politicienilor, nici a preotilor, nici a cetatenilor, BOR intretine o confuzie paguboasa si se comporta ca in evul mediu, intr-o nefericita complicitatea cu puterea si cu pacatele ei. Biserica Ortodoxa are minima obligatie sa clarifice daca „rugaciunea inculpatului” face parte mai nou din canoanele sale sau este o ratacire, pe care ar face bine sa o sanctioneze inainte sa faca prozeliti in randurile prea-cinstitilor preoti.

3. Implicarea scolii. In imaginile difuzate de presa locala (vezi galeria foto publicata de telegrafonline si cugetliber.ro) se disting numerosi copii purtand bannere pe care scrie „Scoala generala Grigore Moisil” sau „scoala Tudor Arghezi”. Implicarea scolii si a unor copii minori intr-o actiune politica este cu atat mai scandaloasa cu cat ea nu vizeaza o simpla manifestare electorala (ceea ce ar fi fost blamabil in sine), ci are in vedere solidarizarea cu un cercetat penal. Cum e posibil ca profesorii din aceste scoli sa consimta la asa ceva? Ce invata copiii de pe bancile scolii? Ce exemplu primesc ei de la parintii, profesorii, preotii care au paricipat la aceasta rusionasa actiune politica si au tipat „Libertate pentru Matei” sau „Daca arestati nevinovati, arestati-ne si pe noi”? De unde stiu ei ca primarul e nevinovat? Cat respect arata acesti oameni fata de ideea de justitie, de dreptate? Ingrozitor in ce spirit sunt educati acesti copii, lasand la o parte iresponsabilitatea parintilor si a scolii. O pancarta agitata de niste elevi profeteste acest viitor sumbru, desi autorul mesajului a dorit sa transmita evident cu totul altceva: „Impreuna cu primarul Matei/ scoala noastra este sigura de viitorul ei”. Ce au de spus inspectoratul scolar, ministerul Educatiei?

4. Morala publica. Vedeti in imaginile surprinse de presa locala, pe langa fetele de politicieni, o multime de pensionari, tineri si copii iesiti/scosi in strada sa solidarizeze cu un cercetat penal. Or fi simpatizanti USL, or fi oameni care au votat in urma cu cateva luni pentru realegerea primarului, dar in ce tara civilizata ati mai vazut manifestari de simpatie cu cineva incaput pe mana justitiei? Am mai vazut asta si la Valcea, in cazul fostului primar PDL, Mircea Gutau. Tot acesti oameni, distrusi ca primarul lor preferat a ajuns in arest preventiv, vor fi primii care se plang ca „toti politicienii fura” si ca „justitia nu functioneaza in Romania”, desi astazi incurajeaza in mod naucitor acte de coruptie si solicita eliberarea unui arestat preventiv. Adica eliberarea unui om pe care nu procurorii, nu politicienii, ci un judecator a decis, pe baza unui probatoriu, sa-l aresteze 29 de zile. In concluzie, politicienii nu doar ca apara persoane suspectate de coruptie fara teama de a mai fi sanctionati de electorat, dar par a avea de partea lor mentalitati corupte chiar in randul celor care ar trebui sa le amendeze, la vot, comportamentul.

5. Cazul Trasculescu. Cand a fost vorba de un parlamentar al opozitiei, USL a aprobat rapid in Parlament masura arestarii cerute de procurorii DNA. Majoritatea USL a acordat acest aviz cu toate ca, spre deosebire de alte cazuri, cand faceau apel la probe, de aceasta data n-au avut in fata decat referatul procurorilor, nu intreg dosarul. Este pentru prima data cand Ministerul Justitiei nu transmite intreg dosarul la Parlament, ci cateva pagini ale referatului cu propunerea de arestare. Ar fi bine sa o fi facut in numele unui principiu (acela ca parlamentarii nu au de ce sa se pronunte asupra probelor) si nu din cauza ca intre alte interceptari depuse la dosare apare, sa zicem, numele unui important baron local USL, care trebuia ferit in perioada campaniei electorale de inca un scandal penal. Sigur ca e bine ca parlamentarii au dat rapid unda verde arestarii cerute de procurori fara sa judece un dosar pe fond, fara sa se comporte ca o instanta extraordinara. Insa USL dovedeste un dublu standard strigator la cer: in alte doua cazuri (Borbely si Dobre), parlamentarii PSD si PNL au respins inceperea cercetarii penale invocand absenta probelor iar in cazul Diaconu a votat impotriva aplicarii unui sentinte definitive pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitiei. Adaugand la toate acestea cazul Navodari, USL vorbeste pe limba lui Gigi Becali: Justitia suntem noi. ​