Leșinul din senin la copii și adolescenți este mai frecvent vara! Ce cauze posibile poate avea și când se impune să mergeți urgent cu copilul la medic

Leșinul (sincopa) este mai frecvent decât ați crede în rândul tinerilor, în special al adolescenților. Cele mai multe cazuri observate sunt rezultatul unor cauze benigne, cu doar un mic procent pus pe seama unor afecțiuni medicale grave, așa cum arată o revizuire sistematică a 3.700 de pacienți cu vârste cuprinse între 3 luni și 21 de ani. Dar este important ca părinții să cunoască factorii declanșatori ai unui leșin, să recunoască simptomele premergătoare unui leșin și să-l investigheze la pediatru sau la cardiolog pentru a exclude cauzele rare ale acestuia.

Ce este leșinul (sincopa) la copii?

Sincopa – termenul medical pentru leșin – este o scurtă pierdere a cunoștinței și a tonusului muscular care apare atunci când nu ajunge suficient sânge la creier. Leșin este termenul popular. Acest lucru determină pierderea cunoștinței și, uneori, în cazuri mai grave, poate provoca convulsii.

Leșinul este des întâlnit la copii în timpul preadolescenței și adolescenței. Se poate întâmpla și mai devreme, dar acest lucru este mai puțin obișnuit. La majoritatea copiilor leșinul este, de regulă, inofensiv. La alții, din păcate, poate fi cauzat de anumite probleme cardiace sau, uneori, neurologice.

Ce cauzează leșinul?

Cel mai adesea, leșinul se întâmplă la copiii sănătoși atunci când există o scădere temporară a fluxului de sânge bogat în oxigen către creier (tensiunea arterială). Aceasta se numește leșin comun și copilul se recuperează repede.

            Ce poate declanșa un leșin comun:

• copilul nu bea suficiente lichide – mai ales vara, când temperaturile sunt crescute în mediul exterior, iar spațiile închise devin supraîncălzite. Deshidratarea este cea mai frecventă cauză de leșin la copii. Consumul insuficient de lichide reduce volumul sângelui și scade tensiunea arterială.
• copilul nu se hrănește adecvat – anemia, care este caracterizată printr-un număr scăzut de globule roșii, poate duce la leșin. Cele mai frecvente cauze ale anemiei sunt deficiențele nutriționale, care pot implica un nivel scăzut de vitamina B12, deficiență de fier sau proteine insuficiente. Atenție! Riscul de anemie feriprivă este crescut de anumite medicamente (anticoagulante, corticosteroizi etc.).
• supraîncălzirea – în special în medii aglomerate.
• emoțiile puternice ca răspuns la durere, sângerare sau la evenimente șocante ori înfricoșătoare – acestea pot determina partea creierului care controlează tensiunea arterială, ritmul respirației și ritmul cardiac să schimbe brusc vitezele și să se desincronizeze.
• hiperventilația sau respirația rapidă – acest gen de respirație poate provoca schimbări rapide în alimentarea cu sânge a creierului.
• spasmul hohotului de plâns – înseamnă oprirea respirației copilului pentru aproximativ 30 de secunde după o criză de plâns care poate dura chiar și 20 de minute. Acestea sunt frecvente la copiii mici în timpul tantrumurilor, însă ajung să fie depășite până la vârsta de 6 ani.
• Consumul de alcool și droguri – alcoolul face ca vasele de sânge să se dilate sau să se lărgească, ceea ce poate determina scăderea tensiunii arteriale. Unele droguri ilegale, cum ar fi metamfetaminele, afectează funcția cardiacă și pot duce la leșin.
• Graviditatea – modificările sistemului circulator în timpul sarcinii pot afecta tensiunea arterială și pot crește nevoia organismului de lichide.
• tusea prelungită și viguroasă, obositoare, poate provoca amețeli sau leșin, la fel cum declanșatoare ar putea fi ridicarea greutăților – toate au legătură cu scăderea bruscă a tensiunii arteriale, însă aceste declanșatoare sunt mai rar întâlnite.

Ce afecțiuni pot provoca leșinul?

• Sindromul vasovagal (sau sincopa neurocardiogenă). O scădere bruscă a tensiunii arteriale, cu sau fără scăderea frecvenței cardiace. Este cauzată de o problemă cu nervii care controlează inima și vasele de sânge. Aceasta este cea mai frecventă cauză a sincopei și poate urma perioadelor de emoții extreme. Sincopa vasovagală nu necesită tratament, deoarece este o problemă temporară inofensivă a sistemului nervos autonom. Un medic poate recomanda câteva examene medicale, pentru a exclude cele mai grave cauze ale leșinului, cum ar fi tulburările cardiace, și să ofere un diagnostic adecvat pentru tratamentul ulterior dacă este necesar.
• Aritmia. O frecvență cardiacă prea lentă, prea rapidă sau neregulată pentru a menține suficient flux sanguin în organism, inclusiv în creier. Aceasta este o cauză destul de rară de sincopă.
• Boala cardiacă structurală (defecte musculare sau valve). Pot exista probleme cu mușchiul inimii sau cu una sau mai multe valve cardiace. Acest lucru poate determina o scădere a fluxului sanguin către organism, inclusiv către creier. Inflamația mușchiului cardiac, cunoscută sub numele de miocardită, poate provoca, de asemenea, leșin. Mușchiul inimii devine slab și nu este capabil să pompeze la fel de bine ca atunci când ar fi sănătos. Organismul reacționează din nou la scăderea fluxului sanguin către creier prin leșin.
• Sindromul de tahicardie posturală (PoTS). Această afecțiune afectează aproximativ 1 din 100 de adolescenți care au bătăi rapide ale inimii și amețeli sau leșin atunci când se ridică în picioare din poziția culcat. Episoadele încep adesea după boli virale, traume sau intervenții chirurgicale majore.
• Diabet. Scăderea bruscă a zahărului din sânge poate provoca leșin. Creierul are nevoie de zahăr pentru energie. Diabetul poate provoca, de asemenea, urinare crescută, ceea ce duce la deshidratare. Dacă un copil cu diabet leșină, este considerată o urgență.
• Tulburări de alimentație. Anorexia și bulimia pot provoca leșin din cauza deshidratării, scăderea zahărului din sânge și modificări ale tensiunii arteriale sau ale circulației cauzate de înfometare, vărsături sau suprasolicitare.
• Migrene. Leșinul este un simptom al anumitor tipuri de migrene.
• Boala Addison/insuficiența suprarenală. Copiii cu această afecțiune nu produc suficienți hormoni, cum ar fi cortizolul, care ajută la controlul răspunsului la stres, tensiunea arterială și nivelul zahărului din sânge.
• Alte situații care pot provoca leșin la copii: probleme ale urechii interne, anevrismul sau o anomalie a vaselor de sânge ale creierului, traumatismul cranian

Care sunt semnele de avertizare înainte de leșin?

Cu aproximativ 5 până la 10 secunde înainte de leșin, există o serie de semne de avertizare, care includ:

• amețeală sau stare de confuzie;
• greață;
• un val de căldură și transpirație sau senzație bruscă de frig;
• vedere încețoșată sau neclară;
• „țiuit” în urechi;
• aspect palid sau cenușiu al pielii feței;
• ritm cardiac mai rapid (tahicardie).

Este important să observăm aceste semne de avertizare pentru că, în felul acesta, vom putea răspunde prompt unui leșin. Altfel spus, vom putea să ajutăm copilul să se așeze sau să se întindă înainte de apariția leșinului. Acest lucru poate preveni leziunile care se pot întâmpla din cauza căderii în timpul sincopei, cum ar fi traumatismul cranian.

Ce trebuie să faceți când un copil leșină?

1. La apariția simptomelor de mai sus, încercați să prindeți copilul pentru a-i ușura căderea și pentru a preveni traumatismele.

2. Ridicați ambele picioare ale copilului în timp ce stă culcat.

Dacă copilul are mâncare în gură, așezați-l pe o parte, cu fața întoarsă spre podea, astfel încât să nu se înece cu mâncarea.

3. Sunați la 112 sau mergeți la cel mai apropiat spital dacă copilul:

• nu se trezește după o perioadă scurtă
• are leziuni cauzate de cădere și sângerează foarte mult
• a leșinat brusc după ce a luat medicamente, a fost înțepat de o insectă sau a mâncat ceva la care ar putea fi alergic
• făcea exerciții fizice când a leșinat
• s-a trezit, dar respiră greu/repede, vorbește ciudat sau se mișcă greu.

Când poate duce leșinul la convulsii?

Leșinul poate varia ca intensitate, iar convulsiile care pot să apară în timpul leșinului nu au legătură cu epilepsia. Convulsiile în epilepsie apar din senin și nu au nimic de-a face cu alimentarea cu sânge și oxigenarea creierului, chiar dacă provoacă, în cele din urmă, pierderea conștiinței. Convulsiile apărute ca urmare a scăderii alimentării cu sânge și oxigen a creierului sunt scurte și recuperarea este rapidă.

De regulă, convulsiile apar în cazurile de leșin complet, atunci când reducerea aportului de sânge și oxigen este severă și durează mai mult. Copilul poate cădea și nu răspunde timp de câteva secunde. El pot avea chiar și o convulsie, atunci când mușchii lui se contractă, determinând corpul să se miște necontrolat. Este nevoie de câteva minute pentru a-și reveni.

Când e cazul să mergi la medic cu copilul din cauza leșinului?

Unele estimări spun că 20% dintre copii vor experimenta cel puțin un episod de leșin înainte de a ieși din adolescență. Leșinul este provocat adesea de cauze comune, însă specialiștii sunt de părere că este subdiagnosticat. Leșinul comun dar și cele mai severe leșinuri trec adesea neobservate până când copilul ajunge în camera de urgență după un incident care atrage atenția părinților.

Simptomele considerate urgențe medicale care trebuie investigate sunt:

• bătăile anormale sau deosebit de rapide ale inimii, mai ales dacă apar înainte de leșin;
• antecedente familiale de moarte subită cardiacă. Pediatrul vă poate întreba despre rude apropiate care au murit din cauza rănirii neintenționate sau prin înec, care ar fi putut implica leșin cardiac.
• leșinurile care se întâmplă în timpul exercițiilor fizice.

Copilul care leșină des sau cel care prezintă semne ale unei afecțiuni medicale mai grave, poate primi trimitere de la medicul pediatru/de familie la un cardiolog pediatru. Acolo, copilul va fi supus mai multor tipuri de teste cardiace.

Cum poți preveni leșinul copilului

Ținând cont de declanșatorii leșinului, prevenirea deshidratării, și asigurarea unui regim alimentar sănătos, care să cuprindă toate nevoile nutriționale ale unui copil, sunt primele măsuri de prevenție pe care le puteți lua pentru a ajuta copilul. Dacă leșinul este cauzat de la stat prea mult în picioare, învățați-vă copilul să-și schimbe poziția, să-și relaxeze mușchii pentru ca fluxul de sânge să revină la normal.

Învățați-l să recunoască semnele de dinaintea unui leșin și sfătuiți-l să se așeze sau să se întindă în poziția culcat înainte de a-și pierde cunoștința. Asigurați-vă că-i spuneți ca și după ce trece starea de leșin să se ridice încet și să respire adânc de câteva ori.

Sursă foto: Dreamstime