Război în Ucraina, ziua 1176: Putin nu se duce la Istanbul pentru negocieri. Pe cine trimite / Zelenski va fi în Turcia / Consiliul Europei face un tribunal special pentru Ucraina, care să îi judece pe ruși
Volodimir Zelenski l-a îndemnat pe Donald Trump să accepte să vină joi în Turcia pentru a-l convinge pe Vladimir Putin să accepte oferta președintelui ucrainean de a se întâlni față în față pentru a negocia încheierea războiului. „Dacă ( Trump) ar confirma participarea sa, cred că acest lucru i-ar da lui Putin un impuls suplimentar să vină”, a spus Zelenski marți seară. Trump a făcut apel la cei doi să meargă în Turcia pentru negocieri și chiar a declarat că ar „lua în considerare” să facă un ocol prin Istanbul. Dar, în acest stadiu, secretarul de stat Marco Rubio este cel care „va fi acolo”, potrivit președintelui SUA.
Evoluțiile de miercuri, ziua 1176 a războiului din Ucraina, LIVETEXT:
Vladimir Putin a semnat un ordin „cu privire la componenţa delegaţiei Federaţiei Ruse pentru discuţiile cu Ucraina”, a anunţat miercuri seară Kremlinul. În condiţiile în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski îl provocase pe Putin să se întâlnească personal la Istanbul, delegaţia anunţată de Kremlin pentru negocierile directe propuse de însuşi Putin cuprinde oficiali din eşalonul secund, între care un asistent al preşedintelui rus, doi miniştri adjuncţi, doi oficiali din spionajul militar (GRU).
Unii dintre ei au făcut parte şi din delegaţia rusă care a purtat negocieri cu Ucraina la scurt timp după începerea invaziei ruse, în martie 2022.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că este pregătit pentru „orice formă de negocieri” pentru a pune capăt războiului cu Rusia şi a afirmat că va decide asupra „măsurilor care trebuie luate” atunci când va şti cine va reprezenta Moscova la discuţiile prevăzute joi la Istanbul.
Tribunal special pentru războiul din Ucraina
Consiliul Europei a lansat miercuri procesul de creare a unui așa-numit Tribunal Special pentru Ucraina, care urmărește judecarea responsabililor ruși pentru invazia lansată în 2022.
Tribunalul Special pentru Ucraina este prezentat ca fiind complementar Curții Penale Internaționale, care investighează crimele de război, crimele împotriva umanității sau actele de genocid. Motivând că Rusia nu a ratificat Statutul de la Roma, actul fondator al CPI, aliații europeni ai Ucrainei au imaginat un mecanism separat, chiar dacă Rusia nu face parte nici din acesta.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a atenționat miercuri că negocierea unei păci juste în Ucraina nu va fi „o muncă ușoară”, asigurând că ONU va oferi celor două părți orice fel de sprijin asupra căruia pot conveni, inclusiv o misiune de menținere a păcii.
Guvernul finlandez intenţionează să ridice vârsta rezerviştilor la 65 de ani, ceea ce ar creşte numărul de rezervişti cu 125.000 până în 2031. Anunţul vine pe fondul tensiunilor cu marele său vecin rus şi la doi ani după aderarea Finlandei la NATO.
În prezent finlandezii obligaţi să efectueze serviciul militar fac parte din rezervă până la vârsta de 50 de ani pentru militarii gradaţi sau 60 de ani pentru subofiţeri şi ofiţerii de rezervă.
Atac cu rachete la Sumî – 2 morți și 9 răniți
Doi morți și nouă răniți în urma unui atac rusesc cu rachete asupra orașului Sumî, transmite The Kyiv Independent.
Forțele ruse au atacat miercuri cu rachete orașul Sumî din nord-estul Ucrainei, ucigând cel puțin două persoane și rănind alte nouă, a raportat administrația militară regională.
Atacul ar fi lovit un sit industrial. Două dintre persoanele rănite sunt în stare extrem de gravă, potrivit administrației regionale.
Locuitorii din Sumî, regiune ucraineană din nord-est care se învecinează cu regiunile Kursk, Belgorod și Briansk din Rusia, se confruntă zilnic cu multiple atacuri rusești, zonele de frontieră fiind afectate de lovituri de artilerie și bombe ghidate, iar capitala regională omonimă Sumî de lovituri cu rachete și drone.
Recent, armata Rusiei a desfășurat mici grupuri de asalt pentru a se infiltra în regiune, în încercarea de a extinde linia frontului.
Principalul obiectiv al guvernului condus de candelarul Friedrich Merz va fi repornirea motorului economiei germane, care a traversat deja doi ani de recesiune după invazia rusă în Ucraina, război ce a avut ca efect pierderea sursei de aprovizionare cu gaz ieftin rusesc după sabotajul asupra conductelor Nord Stream.
În timp ce SUA se îndepărtează treptat de Europa, guvernul german „va pune la dispoziție toate mijloacele financiare de care au nevoie Forțele Armate pentru a deveni cele mai puternice în Europa”, a indicat Merz. „Trebuie să fim capabili să ne apărăm pentru a nu fi nevoiți să o facem”, întrucât lecția dată de războiul rus în Ucraina este că „forța descurajează agresorii, în timp ce vulnerabilitatea, dimpotrivă, invită la agresiune”, a motivat el.
Cât despre acest război, cancelarul german le-a cerut europenilor și americanilor să refuze orice „pace dictată” de Rusia, respectiv o pace care să oblige Ucraina să cedeze teritorii „împotriva voinței sale”. Merz a promis continuarea ajutorului militar german pentru Ucraina, dar fără ca Germania să devină „parte în război”.
Rușii care au fugit de armată, respinși într-o proporție covârșitoare de Germania
Primele potențiale discuții directe de pace dintre Moscova și Kiev din ultimii ani, programate să aibă loc joi la Istanbul, sunt încă învăluite de incertitudine, după ce Kremlinul a evitat să dezvăluie cine va reprezenta Rusia, iar Ucraina a cerut claritate înainte de a decide asupra propriilor acțiuni, scriu Reuters și Kommersant.
Germania a respins majoritatea covârșitoare a cererilor de azil depuse de bărbați ruși, care au vârsta necesară de a fi recrutați în armată, de la începutul invaziei pe scară largă din Ucraina a forțelor Moscovei și până în prezent, relatează Berliner Morgenpost.
Kremlinul a criticat miercuri declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron potrivit cărora Parisul este deschis să desfășoare avioane de război înarmate nuclear în alte țări europene, afirmând că acest lucru nu ar spori securitatea continentului.
Trump, întrebat dacă Putin va merge negocierile din Turcia: „Lui i-ar plăcea să fiu eu acolo”
Liderii Ucrainei vor decide cu privire la următorii pași privind negocierile de pace din Turcia după ce se va clarifica dacă Vladimir Putin participă sau nu, a declarat miercuri o sursă diplomatică ucraineană pentru Reuters.
Volodimir Zelenski l-a provocat pe Putin să participe personal la discuțiile planificate joi la Istanbul. Dacă Putin acceptă să participe, ar fi prima întâlnire între liderii celor două țări aflate în război după decembrie 2019.
„Totul va depinde de faptul dacă lui Putin îi este frică să vină la Istanbul sau nu. În funcție de răspunsul său, conducerea ucraineană va decide cu privire la următorii pași”, a declarat sursa diplomatică.
Ce spune Donald Trump întrebat dacă va merge Vladimir Putin în Turcia la negocierile pentru încheierea războiului: „I-ar plăcea să fiu eu acolo”.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că nu știe dacă președintele rus Vladimir Putin se va prezenta la discuțiile privind războiul din Ucraina planificate pentru joi în Turcia: „I-ar plăcea să fiu eu acolo, iar asta este o posibilitate.
„E posibil ca Trump să înțeleagă că i-a cedat prea multe lui Putin și nu a primit nimic”. Semnele unei schimbări la Casa Albă, înaintea negocierilor de la Istanbul.
Administrația de la Washington a început să trimită semnale care sugerează o schimbare de ton în discursul pe tema războiului din Ucraina și o nemulțumire față de refuzul lui Vladimir Putin de a accepta un compromis în vederea unui armistițiu, scrie Financial Times.
Kremlinul ține în suspans informația privind prezența lui Putin la negocierile de la Istanbul
„Scuzele nu sunt cu siguranță suficiente”: Vladimir Putin a numit condițiile pentru marile companii străine ce vor să se întoarcă în Rusia.
Marile companii străine doresc să se întoarcă în Rusia și înaintează astfel de cereri direct lui Vladimir Putin, a declarat marți însuși președintele rus, citat de Lenta, unul dintre cele mai populare site-uri de știri în Rusia.
„Președintele nu a dat încă ordinul”. Ce a spus Peskov când a fost întrebat iar dacă Putin va fi joi la Istanbul.
Kremlinul a transmis miercuri că o delegație rusă se va afla joi la Istanbul pentru posibile discuții directe de pace cu Ucraina, dar nu a dezvăluit cine va fi prezent din partea Moscovei, potrivit Reuters.
Germania a arestat trei cetățeni ucraineni suspectați că au acționat ca agenți străini, acuzațiile fiind legate de expedierea de colete conținând dispozitive explozive, au declarat miercuri procurorii.
Se crede că suspecții au fost în contact cu persoane care lucrau pentru instituții de stat ruse, au declarat procurorii federali într-un comunicat.
Doi dintre bărbați, identificați în conformitate cu legislația germană privind confidențialitatea doar ca Vladyslav T. și Daniil B., au fost arestați în weekend în Germania. Un altul, identificat ca Yevhen B., a fost arestat marți în Elveția.
„Există suspiciuni puternice că inculpații au acționat ca agenți în scopul sabotajului”, se spune în comunicatul în care aceștia sunt acuzați că au fost de acord să comită incendii grave și să procure explozibili. (Reuters)
„Așa apuci Rusia de beregată”, spune ministrul francez de externe
Statele Unite și Europa trebuie „să se pregătească să impună sancțiuni devastatoare” pentru a forța Rusia să înceteze războiul din Ucraina, a spus miercuri șeful diplomației franceze, Jean-Noel Barrot, referindu-se la o propunere de sancțiuni a senatorului american Lindsey Graham.
Barrot a declarat pentru postul de televiziune francez BFMTV că se va întâlni joi cu Graham în Turcia, „care a elaborat un pachet de sancțiuni extrem de puternice, cu taxe vamale de 500% asupra importurilor de petrol rusesc și 500% asupra țărilor care continuă să importe petrol rusesc”.
„Acesta este un mod de a apuca Rusia de beregată”, a adăugat el.
Se pare că armata rusă generează suficiente forțe pentru a-și înlocui pierderile și consolidează dimensiunea grupării de trupe rusești din Ucraina, în ciuda creșterii numărului de pierderi pe kilometru pătrat câștigat, scrie Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultima evaluare privind războiul din Ucraina.
„Președintele rus Vladimir Putin pare să accepte pierderi semnificative în schimbul unor beneficii din ce în ce mai mici pentru a obține progrese pe câmpul de luptă și pentru a gestiona percepția asupra capacităților militare ale Rusiei în vederea exercitării de presiuni asupra Ucrainei în cadrul negocierilor.
Armata rusă ar putea, de asemenea, să acorde prioritate recrutării ca parte a eforturilor pe termen lung de a constitui o rezervă strategică post-război pentru un potențial conflict viitor cu NATO”, mai notează ISW.
Refugiații ucraineni din Polonia se plâng de o creștere a abuzurilor împotriva migranților. Campania electorală este considerată un factor.
Sentimentul anti-ucrainean a crescut considerabil în ultimele luni în Polonia. Mulți ucraineni care au vorbit cu BBC au descris abuzuri cu care s-au confruntat în transportul public, intimidări în școli și materiale xenofobe pe internet. O campanie electorală prezidențială polarizantă a sporit tensiunea, primul tur de scrutin având loc duminică.
Țările UE aprobă al 17-lea pachet de sancțiuni contra Moscovei
Cum încearcă președintele brazilian să-l convingă pe Putin să meargă să-l întâlnească pe Zelenski la Istanbul: „Nu mă costă nimic”.
Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a declarat miercuri că îl va îndemna pe președintele rus Vladimir Putin să se întâlnească cu Volodimir Zelenski în Turcia, la negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina.
Ambasadorii celor 27 de state membre au aprobat miercuri un al 17-lea „pachet” de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează noi petroliere „fantomă” utilizate pentru a eluda sancțiunile existente menite să limiteze exporturile de petrol rusesc, au dezvăluit pentru AFP surse diplomatice.
Aceste noi sancțiuni sunt diferite de sancțiunile „masive” prevăzute în cazul în care Moscova refuză să negocieze și să accepte o încetare a focului de 30 de zile, deja acceptată de Kiev și cerută de aliații săi occidentali.
UE va impune taxe vamale mult mai mari pentru importurile din Ucraina, după nemulțumirea mai multor state membre – o lovitură pentru Kiev
UE se pregătește să aplice taxe mult mai mari importurilor ucrainene în câteva săptămâni, lovind economia Kievului într-un moment crucial în lupta sa împotriva Rusiei. Scutirea de taxe vamale pentru importurile din Ucraina a provocat nemulțumiri în mai multe state membre, scrie Financial Times.
Guvernul Ucrainei estimează că eliminarea acesteia și revenirea la condițiile comerciale de dinainte de război i-ar reduce veniturile cu aproximativ 3,5 miliarde de euro pe an.
Zelenski îi cere lui Trump să vină în Turcia ca să-l convingă și pe Putin
Volodimir Zelenski l-a îndemnat pe Donald Trump să accepte să vină joi în Turcia pentru a-l convinge pe Vladimir Putin să accepte oferta președintelui ucrainean de a se întâlni față în față pentru a negocia încheierea războiului.
„Dacă ( Trump) ar confirma participarea sa, cred că acest lucru i-ar da lui Putin un impuls suplimentar să vină”, a spus Zelenski marți seară.
Trump a făcut apel la cei doi să meargă în Turcia pentru negocieri și chiar a declarat că ar „lua în considerare” să facă un ocol prin Istanbul. Dar, în acest stadiu, secretarul de stat Marco Rubio este cel care „va fi acolo”, potrivit președintelui SUA.
O serie de atacuri cu drone ucrainene asupra regiunii ruse Belgorod au rănit cel puțin 16 persoane marți, a afirmat miercuri guvernatorul regiunii de la granița cu Ucraina.
Printre răniți se numără un medic și un paramedic, a scris pe Telegram guvernatorul Belgorodului, Viacheslav Gladkov. Opt persoane au fost spitalizate, a adăugat el.
Ministerul Apărării de la Moscova a afirmat miercuri dimineață că forțele sale au distrus 12 drone lansate de Ucraina peste noapte, dintre care trei deasupra regiunii Belgorod. Ministerul raportează doar numărul de drone distruse, nu și câte drone a lansat Ucraina, notează Reuters.
Scurtă recapitulare a informațiilor recente:
- Rusia va anunța cine participă la negocierile de pace propuse în Turcia atunci când președintele Vladimir Putin consideră de cuviință, a anunțat Kremlinul marți.
- Volodimir Zelenski a anunțat că se va întâlni „probabil duminică” cu noul papă Leon al XIV-lea, precizând că acest lucru va depinde de evoluțiile pe plan diplomatic cu Rusia.
- Emisari de rang înalt ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Keith Kellogg, vor călători joi la Istanbul pentru discuții privind încetarea războiului.
- Vladimir Putin a susținut marți că Ministerul Apărării de la Moscova recrutează aproape de două ori mai mulți soldați decât armata ucraineană în fiecare lună.
- Matthew Whitaker, ambasadorul Statelor Unite la NATO, a dat asigurări că SUA nu se retrag din Europa, dar a spus că Washingtonul îşi reevaluează tot timpul poziționarea.
- La trei ani după ce a preluat controlul asupra Mariupolului în urma unui asediu brutal de 86 de zile, Rusia folosește acum o putere mai subtilă pentru a-și menține controlul asupra orașului-port.
- Nicușor Dan consideră că participarea României la reconstrucția Ucrainei reprezintă o „oportunitate economică”.
- Dronele de atac ale Forțelor Speciale Ucrainene au distrus un sistem antiaerian de rachete Buk-M3 și un sistem Uragan-1 ale trupelor ruse.
- „Nu cred că ei (n.r. rușii) sunt interesați de pace. Ei continuă să bombardeze Ucraina. Dacă ar fi interesați de pace, ar putea să se oprească chiar acum”, a declarat, marți, Kaja Kallas.
- Germania amenință Rusia cu „o înăsprire semnificativă a sancțiunilor” UE dacă nu apar progrese pentru încheierea războiului.
Evenimentele de marți, ziua 1175 a agresiunii ruse, au fost LIVE aici pe HotNews.ro
INTERVIURILE HotNews.ro