Război în Ucraina, ziua 1184: Avertisment fără precedent pentru România, transmis de un general american / Armata rusă înaintează în Donețk / „Zonă tampon” ordonată de Putin / Ce le-a spus Trump liderilor europeni, în spatele ușilor închise
Forțele ruse au doborât în cursul nopții 35 de drone ucrainene care zburau spre Moscova, a anunțat joi Ministerul rus al Apărării, atacul ducând la închiderea temporară a principalelor aeroporturi din capitala rusă. Ministerul rus al apărării a transmis că peste noapte au fost interceptate 105 drone ucrainene. Atacurile cu drone au avut loc în contextul unor eforturi diplomatice europene intense, susținute de Statele Unite, pentru a obține o încetare a focului din partea Moscovei.
Evoluțiile de joi, ziua 1184 a războiului din Ucraina, LIVETEXT:
Prețul legumelor necesare pentru prepararea borșului tradițional a crescut brusc în Rusia pe parcursul ultimelor 12 luni, a scris joi publicația economică Kommersant, citând date oficiale.
Generalul-locotenent în retragere Ben Hodges, fost comandant al Armatei SUA în Europa, a vorbit despre amenințarea reprezentată de Rusia, într-un interviu pentru Antena 3 CNN, și a oferit câteva sfaturi pentru România în contextul actualelor provocări de securitate. Totodată, el a lăudat țara noastră pentru „decizia grea” de „acum câteva luni” și pentru organizarea unor „alegeri de succes” în mai 2025.
„Românii ar trebui să presupună că dacă Rusia a luat decizia teribilă de a ataca orice țară NATO, asta înseamnă că a luat deja decizia de a lansa sute de drone și rachete, și bombe asupra Constanței și a oricărui alt port maritim, infrastructurii de transport, țintelor civile din România, precum și asupra altor locuri, așa cum au făcut împotriva Ucrainei. Adică este clar că nu au niciun respect pentru dreptul internațional, sunt bucuroși să lovească ținte civile pentru a-și atinge scopul. Așadar, cred că România trebuie să analizeze foarte atent, sunt nodurile voastre critice de transport protejate corespunzător de atacuri cibernetice, dar și de rachete și drone? Sunteți pregătiți pentru acest lucru?”, a adăugat Ben Hodges.
Un raport confidenţial al serviciilor de securitate naţională din Spania afirmă că Rusia a desfăşurat campanii de dezinformare după inundaţiile catastrofale de anul trecut din această ţară pentru a încerca să genereze neîncredere în instituţiile democratice şi să delegitimeze sprijinul Spaniei pentru Ucraina. La fel a procedat Kremlinul şi în cazul alegerilor din România, Moldova sau Georgia, scopul în aceste cazuri fiind de a îndepărta aceste ţări de Uniunea Europeană şi a le aduce, eventual, în sfera de influenţă a Moscovei, relatează El Pais.
Moscova și Kievul fac schimb de liste pentru cel mai mare schimb de prizonieri de război
Rusia și Ucraina au făcut schimb de liste cu numele și datele a 1.000 de prizonieri de război din fiecare țară în vederea pregătirii celui mai mare schimb de prizonieri de la începutul războiului, au anunțat joi surse oficiale, citate de agențiile EFE și Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat joi pentru presa rusă că Moscova a predat lista responsabililor de la Kiev și așteaptă răspunsul acestora. La scurt timp, Peskov a anunțat că Rusia a primit lista cu prizonieri de război din partea Ucrainei.
„Într-adevăr, tocmai am primit-o”, a declarat pentru Interfax purtătorul de cuvânt al președinției ruse.
Președintele Volodimir Zelenski a comunicat că a prezidat o reuniune în cursul zilei de joi cu cei mai importanți oficiali din domeniul securității și al serviciilor de informații în vederea pregătirii acestui schimb major de prizonieri. El a confirmat că administrația sa a întocmit deja o listă cu numele prizonierilor de război ucraineni ținuți captivi în Rusia, care urmează să intre în cadrul schimbului respectiv, scrie Agerpres.
„Noi clarificăm detaliile tuturor persoanelor incluse pe listele trimise părții ruse”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare, relatând despre întâlnirea sa cu ministrul apărării Rustem Umerov și cu alți responsabili ucraineni.
Președintele ucrainean a explicat că, pe lângă Umerov, care supervizează pregătirile pentru acest schimb, serviciile de informații, Ministerul de Interne și chiar biroul prezidențial sunt implicați în organizarea acestui schimb, despre care Zelenski a spus că este „probabil singurul rezultat tangibil” al reuniunii de la Istanbul cu rușii din 16 mai.
Andri Iusov, purtător de cuvânt al Direcției principale de informații de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR), a confirmat de asemenea joi că lista ucraineană a fost deja transmisă părții ruse.
Rușii și ucrainenii au convenit să efectueze cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul războiului în februarie 2022 în primele lor negocieri directe din ultimii trei ani, găzduite de orașul turc Istanbul. Data exactă și formatul schimbului nu au fost încă stabilite.
Vladimir Putin a anunțat în cadrul unei întâlniri cu oficiali guvernamentali că a fost luată o decizie pentru stabilirea unei zone de securitate tampon de-a lungul frontierei cu Ucraina și că trupele ruse sunt în prezent angajate în implementarea inițiativei, relatează agenția rusă de presă TASS.
„Am aprobat crearea unei necesare zone de securitate tampon de-a lungul frontierelor noastre. Forțele noastre armate lucrează activ pentru a îndeplini această sarcină”, a spus președintele Rusiei.
Kremlinul neagă un acord privind sediul următoarei runde de negocieri cu Ucraina
Kremlinul a negat joi că există deja un acord cu privire la sediul următoarei runde de negocieri cu Ucraina, după ce în presa americană s-au scurs informații că acestea se vor desfășura la jumătatea lunii iunie, la Vatican, scrie agenția spaniolă de presă EFE.
„Deocamdată nu există niciun acord concret cu privire la următoarele întâlniri. Rămâne să ne punem de acord”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă telefonice zilnice.
Ziarul The Wall Street Journal a relatat că președintele american, Donald Trump, le-a comunicat luni liderilor europeni că Vaticanul va găzdui, la jumătatea lunii iunie, a doua rundă de negocieri directe între Rusia și Ucraina.
„Continuă să se lucreze în vederea îndeplinirii acordurilor convenite la Istanbul”, a adăugat Peskov, referindu-se la schimbul a o mie de prizonieri de fiecare parte și la pregătirea unui memorandum cu o foaie de drum privind soluționarea pașnică a conflictului.
Președintele finlandez, Alexander Stubb, a afirmat miercuri că, probabil, contactele dintre Rusia și Ucraina la nivel tehnic pentru a negocia un armistițiu vor fi reluate săptămâna viitoare la Vatican.
Dmitri Peskov a salutat săptămâna aceasta disponibilitatea oricărei țări, inclusiv a Vaticanului, de a contribui la o reglementare „rapidă” a conflictului.
La rândul său, prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, a avut marți o conversație telefonică cu papa Leon al XIV-lea, care a confirmat disponibilitatea Vaticanului de a găzdui negocierile.
Papa Leon al XIV-lea a făcut această ofertă în cadrul întâlnirilor pe care le-a avut cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu care a discutat telefonic la câteva zile după alegerea sa, pe 8 mai, și pe care l-a primit de asemenea duminică, după slujba ce a marcat începerea pontificatului său.
În timp ce președintele ucrainean Zelenski susține medierea papală, poziția președintelui rus Putin rămâne necunoscută, el arătându-se convins la începutul lunii mai că dialogul constructiv între Kremlin și Vatican se va menține și în noul pontificat, notează Agerpres.
Poporul Ucrainei trebuie să aleagă un nou președinte în locul lui Volodimir Zelenski pentru ca Moscova să poată să semneze un memorandum cu Kievul privind viitoarea pace, a afirmat joi directorul Departamentului Juridic din cadrul Ministerului rus de Externe, Maksim Musihin, potrivit agenției oficiale de presă TASS și publicației independente The Moscow Times.
Aliații europeni ai Ucrainei amenință cu „sancțiuni masive” împotriva Rusiei dacă Moscova va continua să refuze să accepte o încetare a focului în războiul din Ucraina.
Forțele ruse au capturat așezarea Nova Poltavka din regiunea Donețk din estul Ucrainei, a afirmat joi Ministerul rus al Apărării.
Agențiile de presă ruse, citând Ministerul Apărării, au raportat separat că apărarea aeriană a doborât 317 drone ucrainene deasupra teritoriului Rusiei în ultimele 24 de ore și 485 de drone în total după seara zilei de 20 mai. (Reuters)
Parlamentul European a votat joi impunerea unor tarife prohibitive pentru îngrășămintele și anumite produse agricole din Rusia și aliatul său, Belarus, pentru a preveni o amenințare potențială la adresa securității alimentare a UE și a limita banii pe care îi obținre Rusia pentru a-și finanța războiul din Ucraina, transmite Reuters.
Tarifele pentru anumite îngrășăminte pe bază de azot vor crește pe parcursul a trei ani de la 6,5% la aproximativ 100%, un nivel care ar bloca efectiv comerțul. Pentru produsele agricole, se va aplica o taxă suplimentară de 50%. Creșterile tarifare urmează să intre în vigoare la 1 iulie.
Peste 70% din consumul de îngrășăminte al UE în 2023 a fost reprezentat de produsul pe bază de azot vizat, iar Rusia a reprezentat 25% din importurile UE, în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de euro.
Polonia investighează dacă au fost amplasate dispozitive explozive atunci când o navă din „flota fantomă” a Rusiei a fost văzută făcând manevre suspecte în apropierea unui cablu electric care leagă Polonia de Suedia miercuri, a anunțat premierul Donald Tusk.
„Încă investigăm dacă au fost plantați explozibili – trebuie verificat foarte atent. ORP Heweliusz (nava hidrografică poloneză) este încă pe mare (făcând acest lucru), iar pentru moment nu există semnale îngrijorătoare”, a declarat Tusk presei joi, în timpul unei întâlniri cu comandanții marinei poloneze.
„Sunt cu adevărat foarte mulțumit că într-un mod foarte eficient, discret, fără a utiliza mijloace inutile, am reușit să descurajăm nava de la orice acțiuni cinetice care ar putea provoca daune cablului de alimentare”, a spus el.
NATO a consolidat securitatea în Marea Baltică în urma unei serii de incidente în care au fost avariate cabluri de electricitate și telecomunicații și conducte de gaze. (Reuters)
Mâna dreaptă a cancelarului Friedrich Merz spune că Rusia trebuie lovită cu alt tip de sancțiuni: „Trebuie să ieșim din zona noastră de confort”.
Europa trebuie să iasă „din zona sa de confort” și să ia în considerare sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei, cum ar fi interdicții privind gazul sau uraniul, sau preluarea activelor sechestrate ale statului rus, a declarat pentru Reuters Thorsten Frei, șeful de cabinet al noului cancelar al Germaniei.
Finlanda se pregătește „pentru ce este mai rău”, după ce Rusia a început extinderea și consolidarea forței militare de la granița comună.
Finlanda a anunțat că se așteaptă ca Rusia să își consolideze în continuare trupele de-a lungul frontierei comune atunci când războiul din Ucraina se va încheia. Reacția vine după apariția informațiilor potrivit cărora Moscova și-a consolidat bazele militare în apropierea frontierei NATO.
Peste 80 de senatori americani au susținut miercuri un proiect de lege care vizează impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, în fața a ceea ce ei consideră a fi refuzul Moscovei de a pune capăt războiului din Ucraina.
Acești aleși din ambele partide doresc să pună mai multă presiune asupra lui Vladimir Putin, după discuția telefonică de luni dintre liderul rus și Donald Trump care nu a produs încetarea focului la care sperau Kievul, partenerii săi europeni și președintele american.
Cu 81 de semnatari din 100 de senatori, textul beneficiază de un sprijin larg, dar nu este încă sigur dacă liderul republicanilor din Senat va decide să îl supună la vot. John Thune a declarat că preferă să aștepte instrucțiuni de la Casa Albă pe această temă.
„Aceste sancțiuni ar fi impuse dacă Rusia refuză să se angajeze în negocieri de bună-credință pentru o pace durabilă cu Ucraina”, au spus senatorul republican Lindsey Graham, un aliat apropiat al lui Donald Trump, și senatorul democrat Richard Blumenthal, care au inițiat proiectul de lege, într-un comunicat comun.
„Proiectul de lege ar impune, de asemenea, taxe vamale de 500% asupra bunurilor importate din țările care cumpără petrol, gaze, uraniu și alte produse din Rusia”, au adăugat ei. (AFP)
Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat pentru televiziunea publică Yle că discuțiile la nivel tehnic privind o pace în Ucraina vor continua probabil săptămâna viitoare la Vatican.
Potrivit lui Stubb, discuțiile la diferite niveluri au continuat și după ziua de luni, când Donald Trump a vorbit la telefon cu Vladimir Putin și apoi cu liderii europeni.
Cine era fostul înalt oficial ucrainean ucis lângă o școală din Spania. Legătura cu cercul apropiat al lui Serghei Lavrov
Andrii Portnov, care a fost un consilier de top al fostului președinte ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici, a fost asasinat miercuri, într-un cartier bogat din afara Madridului, după ce și-a lăsat copiii la școală. Fostul politician a fost o figură controversată în politica ucraineană.
Trump le-a spus liderilor europeni în privat că Putin nu este pregătit să pună capăt războiului.
Într-o convorbire telefonică de luni, președintele Trump le-a spus liderilor europeni că președintele rus Vladimir Putin nu este pregătit să pună capăt războiului pentru că el crede că este în avantaj, potrivit a trei persoane familiarizate cu conversația, citate de Wall Street Journal.
Scurtă recapitulare a informațiilor recente:
- Rusia a spionat granițele Europei, inclusiv ale României. GRU a compromis mii de camere pentru a urmări ajutorul trimis Ucrainei.
- Rusia susține că a doborât miercuri sute de drone ucrainene. Aeroporturi din Moscova închise pentru scurtă vreme.
- VIDEO Gluma lui Putin pe tema ocupării unei noi regiuni din Ucraina: „Și el vrea, mai mult din toate”. Pe cine a luat în vizor.
- Armata poloneză, trimisă să intervină după „manevre suspecte” ale unui petrolier din „flota fantomă” a Rusiei.
- Jurnalista Galina Timcenko, șefa ziarului care a dezvăluit primul intențiile lui Vladimir Putin pentru Ucraina, a fost dată în urmărire penală în Rusia.
- Secretarul de stat american Marco Rubio s-a abținut miercuri să-l califice pe președintele rus Vladimir Putin drept „criminal de război”, afirmând că prioritare acum sunt negocierile.
- Lucrul la memorandumul pentru un viitor tratat de pace cu Ucraina „continuă dinamic”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Evenimentele de miercuri, ziua 1183 a agresiunii ruse, au fost LIVE aici
INTERVIURILE HotNews.ro