Localitățile din România în care de 3 ani nu s-a mai născut niciun copil

În România avem localități în care nu s-a născut niciun copil în ultimii trei ani. Natalitatea e zero. Și avem alte sute de localități în care în 2023 au venit pe lume cel mult 5 copii. Populația îmbătrânește și se stinge în liniște. În urmă cu 10 ani altfel stăteau lucrurile, dar în prezent situația este printre cele mai grave.

Ocoliș, Râmet (ambele din Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) sau Bătrâna (din Hunedoara) sunt localități unde din 2021 nu a mai venit pe lume niciun copil. Tot în Alba, la Ceru Băcăinți, în ultimii 3 ani s-a născut un singur copil. La fel și în Bunila (Hunedoara). În Bătrâna, anul de vârf al nașterilor a fost 1991, când au venit pe lume 4 copii. Iar la Bunila, în 1993 s-au născut 6 copii. De atunci, numărul lor a tot scăzut, an de an.

În 15 localități din România anului trecut s-a născut câte un singur copil

Până în 2003, numărul nașterilor din mediul rural îl depășea pe cel al nașterilor de la oraș, cu circa 20.000 pe an. Ultimii 20 de ani s-a inversat această tendință,  la oraș născându-se cu 21.000 de copii mai mulți, potrivit unor date din 2023 ale Institutului Național de Statistică (INS).

Ocoliș, un colț de rai din Apuseni

Ocoliș este o comună din județul Alba, formată din satele Lunca Largă, Ocoliș (reședința), Runc și Vidolm.

Conform recensământului făcut în 2021, populația comunei Ocoliș se ridică la 479 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 616 locuitori.

Aici, un film de prezentare a comunei.

Ceru – Băcăinți (Alba) : 10 sate în componență, zero nașteri

Localitatea e formată din satele Bolovănești, Bulbuc, Ceru-Băcăinți, Cucuta, Curpeni, Dumbrăvița, Fântânele, Groși, Valea Mare și Viezuri. Are, potrivit Recensământului recent încheiat, 227 locuitori. Înainte vreme avea de două ori mai mulți, iar acum 10 ani tot mai veneau pe lume câțiva copii.

Pe OLX găsiți la vânzare piatră de Ceru-Băcăinți, piatra care provine cel mai probabil din casele (toate construite din piatră- loc unic din acest punct de vedere în România) abandonate.

Istoricul localității este de asemenea fabulos. Dar trecutu-i mare nu validează tristu-i viitor.

Râmeț, Alba. 14 sate componente, zero nașteri

Râmeț (în maghiară Remete, în germană Einsiedl) este o comună din județul Alba, formată din satele Boțani, Brădești, Cheia, Cotorăști, Florești, Olteni, Râmeț (reședința), Valea Făgetului, Valea Inzelului, Valea Mănăstirii, Valea Poienii, Valea Uzei și Vlădești.

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Râmeț se ridică la 426 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 574 de locuitori.

Bunila, Hunedoara. Cinci sate, zero nașteri

Comuna are circa 500 de oameni. Consiliul local e dominat de PNL. Din raportul pe 2023 al primarului am reținut zero căsătorii, patru decese, grad de încasare la buget a taxelor și impozitelor locale de 80%.

În 2023, s-au născut puțin peste 150.000 de copii în România, un record negativ din 1930 încoace, arată datele transmise vineri de Institutul Național de Statistică.

În 2022, au venit pe lume puțin peste 170.000 de copii, față de cei aproape 200.000 născuți în 2021.

”Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire”, explica nu demult profesorul Vasile Ghețău.

Societatea se schimbă din punct de vedere demografic și nu doar în România. Conform datelor Eurostat, în ultimii 60 de ani schimbările sunt dramatice din acest punct de vedere.

Aceste schimbări vin pe fondul unui declin demografic fără precedent.

În asemenea condiții, numărul profesorilor va trebui redus consistent (nu vor mai avea cui să predea), producătorii de materiale-suport pentru școli sau cei de jucării își vor vedea afacerile în contracție, apărând și alte efecte economice indirecte.

Peste 70% dintre cupluri spun că momentan nu își doresc copii. Aspectele financiare – situația financiară și incertitudinea cu privire la siguranța locului de muncă sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil.

Rata natalității a scăzut în multe țări dezvoltate din mai multe motive

• Factori de stil de viață: Femeile întârzie să aibă copii pentru a urma studii superioare și a se dedica apoi carierei.
• Lipsa locuințelor la prețuri accesibile, aranjamentele flexibile de muncă și îngrijirea copiilor au contribuit la amânarea cuplurilor de a fi părinte.
• Instabilitate economică: adulții tineri iau decizia de a aștepta până când sunt stabili financiar înainte de a avea copii.
• Presiunile economice și nesiguranța locului de muncă îi fac pe oameni să întârzie să devină părinți.
• Îmbunătățirea mijloacelor de contracepție: un acces mai bun la contracepție a permis femeilor să aibă mai mult control asupra fertilității lor și să întârzie nașterea.
• Îmbătrânirea populației: ratele natalității au scăzut sub nivelul de înlocuire de 2,1 copii per femeie în multe țări.