Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Isarescu: "Politica fiscala in 2008 a echivalat cu dezarmarea unei armate inainte de razboi"

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Mugur Isarescu si fost reprezentant al Romaniei la FMI, a acordat HotNews.ro un interviu in care vorbeste relaxat si cu detasare despre posibile atacuri pe leu, despre ce taxe ar putea fi marite si daca asta ar calma situatia. Despre riscurile in privinta adoptarii euro si, mai ales, de unde vin ele? In esenta, aflati cat ne costa doi ani de istorie recenta – anii 2006-2008.

Rep: Din cate stiu, in perioadele de dinaintea adoptarii, atacurile speculative la adresa monedelor nationale se intetesc. Este pregatita BNR sa faca fata unor potentiale atacuri pe leu?

Lucian Croitoru: Atacurile sunt practicate atunci cand exista vulnerabilitati. Nu BNR trebuie sa fie pregatita, ci tara. Daca fundamentele sunt bune, sansele ca o banca centrala sa se confrunte cu astfel de atacuri sunt mai mici. In plus, este foarte important rolul pe care piata il joaca pe termen mai indelungat.

Daca nivelul cursului de schimb este in linie cu fundamentele in perioada premergatoare adoptarii euro, stimulentele pentru atacuri speculative sunt reduse. Este deci nevoie de politici coerente. Nu e vorba numai de BNR. Aceasta idee se poate intelege mai bine uitandu-ne la experienta anilor 2008 si 2009.

– 52 de ani, necasatorit

– Absolvent al Facultatii de Planificare Cibernetica si Calculatoare, Bucuresti

– Fost consilier al ministrului de Finante

– Cea mai lunga sedere (patru ani) ca reprezentant al Romaniei la Fondul Monetar International, in calitate de Senior Adviser al Executive Directors

– Autor a numeroase carti si a peste 150 de articole de specialitate

Carte de Vizita Lucian Croitoru

Rep: Va referiti la…

Lucian Croitoru: Stiam ca in 2009 va fi criza, dar politica fiscala in Romania anului 2008 a echivalat cu dezarmarea unei armate inainte de razboi. Pentru a evita atacuri speculative BNR trebuie ajutata cu politici responsabile inclusiv in aria fiscala. Altfel, BNR nu face miracole.

Rep: Care sunt principalele trei riscuri la adresa adoptarii monedei unice europene in orizontul 2014-2015?

Lucian Croitoru: Exista un risc major venind de la deficitul bugetar, a carei aducere in limita mentionata va fi dificila daca avem in vedere nivelul prevazut pentru acest an. Fara reforme serioase ale cheltuielilor publice, acest obiectiv nu va putea fi atins decat cu cresterea unor impozite majore.

Dar si cresterea acestora nu este justificata daca nu se fac reforme. Presupunand o politica monetara prudenta, ceilalti trei indicatori depind de performanta bugetara.

Rep: Pana la urma ramane un singur risc…

Lucian Croitoru: In viziunea mea, exista un singur risc major, dar cu foarte mari implicatii.

Dar riscurile ar mai putea veni de la neindeplinirea criteriilor de acceptare in ERM II (Mecanismul Cursului de Schimb II, Romania trebuind sa participe la acest mecanism timp de minim doi ani pentru a putea intra in zona euro – n. red.) sau de la o eventuala instabilitate in ERM II.

Aceste criterii vizeaza deficitul bugetar, care trebuie sa fie sub 3 procente din PIB; inflatia, care trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale (pp) inflatia celor mai performante trei tari; dobanda pe termen lung, care nu trebuie sa depaseasca dobanda celor mai perfomante trei tari in termenii stabilitatii preturilor cu mai mult de 2 pp; si datoria guvernamentala, care trebuie sa fie sub 60 procente din PIB.

Rep: Care ar putea fi noul motor de crestere pentru economia romaneasca, eliminand consumul pe import?

Fara reluarea cresterii consumului nu se poate vorbi de crestere sustenabila

Lucian Croitoru

Lucian Croitoru: Fara reluarea cresterii consumului nu se poate vorbi de crestere sustenabila. Este insa de dorit ca reluarea consumului sa se faca la rate sustenabile, astfel incat cresterea economica sa ramana sustenabila. Pentru aceasta sunt politicile, pentru a influenta structura stimulentele. Depinde insa de cum le utilizezi.

Rep: Adica?

Lucian Croitoru: Cateodata decidentii cred ca vremurile bune tin la nesfarsit si utilizeaza politicile in mod gresit. Pentru mine este clar ca in perioada 2006-2008 era nevoie de surplusuri bugetare. Am spus-o mereu, chiar atunci. A spus-o si FMI. Au preferat sa creasca salariile atunci in mod aberant decat sa economiseasca. Astazi se plateste pretul.

Rep: Din strada, lucrurile se vad in felul urmator: producem putin, prost, si ne imprumutam ca sa platim salariile. Daca nu restructuram radical sistemul bugetar, ne prabusim. Daca il restructuram, costurile sunt dureroase si vor provoca un evident deficit de imagine. Cum se vad lucrurile dinspre Banca Centrala?

Lucian Croitoru: Punctul meu de vedere nu este in mod necesar punctul de vedere al BNR. Eu cred ca ajustarile necesare nu pot fi evitate niciodata fara a plati in pret. Aici este importanta distinctia intre termenul scurt si cel lung. Pe termen scurt este posibil sa evitam unele ajustari dureroase intr-o zona, dar sa platim pretul intr-o alta.

Rep: Un exemplu?

Stim din experienta proprie, dar si din cea a tarilor din America Latina, ca acest drum nu duce la mai bine

Lucian Croitoru

Lucian Croitoru: De exemplu, s-ar putea sa amanam restructurarea sistemului bugetar, dar vom plati in termeni de inflatie sau de datorie publica. Pe termen lung, amanarea ajustarilor va rezulta intr-o perpetua balansare intre deficite si inflatie. Daca nu vor fi amandoua deodata, atunci sigur va fi una sau cealalta.

Aceasta practica va perpetua o stare incerta, ceea ce reduce sansele cresterii sustenabile. Dar nu cred ca vrem sa construim o astfel de economie. Stim din experienta proprie, dar si din cea a tarilor din America Latina, ca acest drum nu duce la mai bine.