Maghernita electorala

Pana la lovitura de stat din decembrie 1989, „Casablanca” era un ingrijit camin-internat pentru elevi, cu o dotare model, cu pedagog, administrator si femei de serviciu. Din 1990, a fost lasat de izbeliste. Pentru ca a inceput sa arate tot mai jalnic, i s-a dat o noua destinatie. Asa a ajuns „Casablanca” un bloc social, in administrarea primariei locale.

Locul s-a umplut de tot felul de oameni fara capatai. S-a intentionat, la un moment dat, vanzarea lui catre un privatizat local, dar acesta nu a binevoit sa investeasca pentru repararea localului. Pur si simplu, i s-a parut ca nu merita efortul. Primarul Stefan Silochi, aflat la conducere, a folosit „Casablanca” pe post de cos de gunoi … comunitar.

Refuzatii soartei erau aruncati aici, fara minime conditii de trai. Oamenii ne-au declarat ca pentru a obtine un loc in acest „hotel de lux” erau nevoiti sa planga pe la usile starostelui PSD-ist mai multe saptamani in sir. Mai presus de toate, Maria Stan, juristul primariei locale, facea legea la „Casablanca”.

„De mai multe ori, doamna Stan a venit si ne-a dat afara din camin. Ea face legea aici si vorbeste si foarte urat cu toata lumea”, ne-au declarat locuitorii sinistrului spatiu. In cursul anului trecut, nefericitii care locuiau aici puteau fi vazuti pe la portile caselor din apropiere.

„Da-mi si mie un pahar cu apa, sa-ti dea Dumnezeu sanatate !”, se auzea de cateva ori pe zi. Locatarii de la „Casablanca” nu aveau apa curenta. Cu chiu cu vai, mai mult de gura presei, primaria din localitate a decis, intr-un tarziu, sa introduca apa curenta si sa repare, ce se mai putea repara, din reteaua electrica.

Dar asta nu avea sa schimbe prea mult soarta locatarilor. Oamenii care au intrat sa lucreze s-au plans ca au nevoie de masti de gaze, duhoarea degajata de camerele si holurile murdare fiind de nesuportat. Cei care locuiesc la „Casablanca” stiu ce este transparenta, la modul propriu. Nici una din asa-zisele camere nu are geamuri.

Foliile de tabla, de polietilena, bucatile de polistiren sunt totdeauna niste solutii ingenioase, de-a dreptul fericite. Doar ca nu te apara de frig. Unii nu si-au permis nici macar atat, preferand conceptul de transparenta totala a activitatilor zilnice, desi nu sunt politicieni.

In curtea blocului, un container plin ochi, neridicat din vremuri imemoriale, troneaza tantos la cativa pasi de intrarea principala. „Noroc de ziaristi, ca altfel nici container nu aveam. Dupa ce s-a scris prin presa s-au facut controale o saptamana , dupa care nimeni nu a mai venit.

Apa a fost oprita iar lumina s-a dus pe apa sambetei”, ne-au strigat oamenii, de-a dreptul indignati de faptul ca sunt tratati mai rau ca niste caini vagabonzi. De igiena nu se poate vorbi in acest spatiu, decat daca, Doamne pazeste, ti-ai pierdut mintile. Prin curte, cativa copilasi incearca sa injghebeze un sotron in peisajul mizerabil. Sunt slabi, ca vai de lume.

Bunastare de scurta durata

Smecher nevoie mare, primarul din Targu Ocna, Stefan Silochi, s-a gandit ca n-ar fi rau sa obtina niscaiva voturi, pe seama pacalirii unor oameni amarati. Toata campania electorala din anul 2000 s-a desfasurat dupa precepte silochiste, insusite de la intai statatorul Nastase – 40 de case.

Adicatelea, sa le dai oamenilor in nas cu damfuri propagandistice, sa-i cumperi cu o vadra de tuica, sa-i mituiesti cu un amarat de bidon de ulei, ca pe negrii din Burundi sau Zimbabwe.

Incarcat ca un Mos Craciun, cu o trupa tritrandrafirista desalata de atatea pachete, Silochi a descins la Casablanca si, tinandu-se cand de nas, cand de burta, a distribuit in stanga si in dreapta, bidoane de ulei si pungi de zahar, de nu stiau oamenii ce l-a apucat.

Fidel principiului „cu-o maslina si-o grisina/facem viata mai senina”, Silochi a cersit voturi de la locuitorii blocului social. Cei mai multi au facut greseala sa-l voteze, iar acum isi dau cu pumnii in cap.

Precizari in care nu credem

Recent, primarele PSD-ist a declarat ca blocul Casablanca ar face parte din domeniul public al Consiliului Judetean si ca a solicitat trecerea lui la Primaria Targu Ocna. Cu alte cuvinte responsabilitatea ar fi a Consiliului Judetean. Acelasi primar a mai precizat ca blocul va fi transformat din temelii si ca vor fi amenajate aici 12 garsoniere moderne.

Insa, lucrul acesta este vanturat de vreo patru ani incoace, astfel ca ni ci copiii de tata nu-l mai cred. Oamenii spun despre Silochi ca una zice si cu totul alta face. Ii punem si noi cateva intrebari.

Oare cand preconizeaza ca se va apuca de lucru la Casablanca ? E chiar atat de sigur ca va mai obtine un mandat, pe baza de ulei si zahar si, eventual, o amarata de pizza la restaurantul odraslei? Cui vor fi destinate promisele garsoniere? Cumva „exilatilor” de prin Italia, Spania si de la dracu din praznic? Nu vrea si Dorian vreo garsoniera pe la Casablanca ? Ne oprim aici cu

intrebarile, ca nu vrem sa-l avem pe constiinta si sa nu mai poata omu’ sa distribuie ulei, zahar, flori la profesoare si eleve si pizza pentru cine l-o vota. Vom reveni cu amanunte picante, datatoare de primavaratice dureri de cap pentru primarii galantoni, cat mai curand posibil.