Maramures: Cercetarile arheologice din necropola tumulara Lapus, finalizate dupa 50 de ani

In acest an se incheie proiectul de prelucrare si restaurare a celor cateva tone de material ceramic rezultat din cercetarea Tumulului 26 si, cu el, cei 50 de ani de cercetari in necropola din localitatea Lapus, unde cateva generatii de localnici au participat sistematic la sapaturile arheologice, se precizeaza intr-un comunicat de presa al Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie Maramures difuzat marti si citat de Agerpres.

„Anul acesta se implinesc cincizeci de ani de la inceperea sapaturilor arheologice sistematice in vestita necropola tumulara de la Lapus. Nu exista student la arheologie in toata Europa care sa nu invete despre acest sit important din epoca bronzului. Cercetarile s-au desfasurat sub egida muzeului, incepand cu anul 1967, responsabil stiintific de santier fiind dr. Carol Kacso. Acestea au continuat sub conducerea sa pana in 2007, cand a fost initiata o colaborare internationala intre Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Maramures (muzeograf Bogdan Bobina, dr. Carol Kacso), Ludwig-Maximilians-Universitat din Munchen (prof. dr. Carola Metzner-Nebelsick) si Universitatea Kardynal Stefan Wyszynski din Varsovia, Polonia (prof. dr. Louis Nebelsick)”, arata comunicatul Muzeului.

Sapaturile arheologice ale echipei internationale s-au concentrat pe cercetarea Tumulului 26 din vestita necropola. Acestea au continuat pana in anul 2016, cu un efort financiar important din partea Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie Maramures.

„Sapaturile arheologice au relevat existenta unor constructii din epoca tarzie a bronzului (secolele 14 – 12 i.Chr.). Sub Tumulul 26, acum sapat in totalitate, au fost descoperite mai multe constructii, cea mai mare masurand 30 de metri lungime si 12 metri latime. Accesul in aceste locuinte se facea pe doua rampe de 16 m lungime, pavate cu pietre de rau, iar in centrul lor se gasea o vatra de foc ca simbol al axis mundi. Acestea erau construite pe o platforma artificiala din lut, fiind locuintele elitelor ce au prelucrat si detinut depozitele de cupru si aur din Muntii Tiblesului de-a lungul epocii bronzului”, conform comunicatului.

Cercetatorii sustin ca, dupa o perioada de utilizare, aceste cladiri monumentale erau incendiate intentionat. Motivul acestor actiuni poate fi pus in legatura cu un rit sau ritual religios – dupa fiecare distrugere, peste cladirea incendiata ridicandu-se o platforma de lut peste care era ridicata o alta locuinta. Acest proces din Tumulul 26 a fost repetat de cel putin cinci ori, fiecare eveniment fiind insotit de un banchet. Urmele acestor banchete sunt reprezentate prin cantitati mari de vase ceramice sparte intentionat intr-un act de violenta rituala, depozitate in afara cladirii impreuna cu oase de animale ce erau sacrificate si consumate in timpul unuia sau mai multor banchete festive.

Conform aceleiasi surse, pentru prelucrarea cantitatii imense de ceramica a fost demarat un proiect condus de dr. Carola Metzner-Nebelsick, incepand cu aprilie 2016. Ceramica din Tumulul 26 de la Lapus a fost analizata la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Maramures de catre dr. Ken Massy (Ludwig – Maximilians – Universitat din Munchen), cu un suport substantial din partea Muzeului Judetean.

„Unii dintre ei erau adolescenti cand au inceput munca alaturi de arheologul Carol Kacso, in perioada 2007 – 2016, participand la cercetari copiii sau nepotii acestora”, se arata in comunicatul institutiei.

Rezultatul cercetarilor intreprinse din 1967 pana in 2006 sunt expuse la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie in expozitia permanenta „Comori ale epocii bronzului”, urmand ca rezultatele din colaborarea internationala sa fie valorificate anul viitor, impreuna cu cercetarile anterioare.