Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a confirmat că sunt analizate diverse soluții, au loc discuții și se fac studii comparative, pentru a adăuga noi feluri de ambalaje.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier Pulse de Vlad Barză (HotNews.ro), Mika Bo Backhaus (Der Standard, Austria), Ana Somavilla (El Confidencial, Spania),  Marina Kelava (H-Alter.org, Croatia), Ieva Kniukstienė (Delfi, Lituania), Petr Jedlička (Denik Referendum, Cehia), Maria Delaney (The Journal, Irlanda) și Sarah Rost (Voxeurop, Franța). 

Citește și

600 de milioane de sticle duse de către români, într-o lună, la automatele de colectare. Ținta următorilor ani 

„Ne uităm, de exemplu, la borcane, la cartoane, de exemplu, pentru lapte, dar sunt o grămadă de lucruri care trebuie să fie discutate, pentru că la lapte știm că ar putea să fie un deșeu contaminat și să fie foarte greu după aceea de gestionat. Ne uităm la ambalaje din produsele de machiaj”, a spus Diana Buzoianu, într-un interviu pentru Agerpres. 

Ce fel de extinderi au făcut alte țări și când? Compania Tomra, producător de automate de reciclare, vine cu câteva exemple.

Suedia a extins sistemul de garanție-returnare pentru a include PET-urile în 1994 și a crescut valoarea garanției pentru doze, în 2010.

Croația a extins în 2021 sistemul, pentru a cuprinde și cartoanele de lapte, dar și băuturi în recipiente mici ( de la 200 ml).

Danemarca a adăugat mai multe tipuri de băuturi în timpul extinderilor SGR din 2005, 2008 și 2020.

Finlanda a extins tipurile de materiale, adăugând PET-urile în 2008 și sticla în 2010.

Estonia, în 2015, a mărit valoarea garanției și a permis producătorilor altor tipuri de băuturi să adere voluntar la sistemul de garanție.

Norvegia și Islanda au crescut valorile garanției, în 2018 și, respectiv, în 2021.

Olanda a inclus începând cu anul 2021 și recipientele mici din plastic. 

Nevoia de extindere în teritoriul rural

În România, există și o altă direcție. Ministra Mediului Diana Buzoianu a declarat că  se caută soluții pentru a crește numărul de RVM-uri la sate și comune.

Pentru anul 2025, estimările sunt că vor fi duse la automatele de colectare peste șase miliarde de PET-uri, doze și sticle, iar bilanțul lunar a crescut, pornind cu 342 milioane în ianuarie și ajungând la 438 milioane în luna mai. La jumătate de an, totalul a ajuns la 2,4 miliarde de ambalaje returnate, iar în iulie s-a atins un record de 580 milioane de ambalaje (79% din cantitatea totală pusă în piață).

În august a fost atins un nou record, 614 milioane ambalaje, iar în total, la opt luni, s-a trecut de 3,5 miliarde.

Planul de investiții pentru RetuRO pe următorii cinci ani este de 350 milioane lei (70 milioane/an) și o bună parte dintre investiții vor merge către modernizări și automatizări la centrele de sortare și numărare.

RetuRO a fost înființată de un consorțiu format din trei acționari privați și un acționar public. Cei trei acţionari privaţi sunt: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30% din acțiuni) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%). Acţionarul public este statul român – prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20% din acțiuni).

Lituania are un sistem care merge „ca pe roate”

Lituania are un sistem SGR din 2016, iar de atunci au fost colectate peste 6 miliarde de ambalaje.

Datele oficiale arată că locuitorii Lituaniei returnează, în medie, 60 de milioane de ambalaje pe lună, recuperând astfel peste 6 milioane de euro pe lună (garanția). 

Peste jumătate dintre ambalajele returnate sunt PET-uri, urmate de dozele de aluminiu și sticlele de sticlă. Peste 90% dintre ambalajele puse în piață ajung la automatele de colectare.

Datele gestionarului sistemului arată că în 2023 au fost colectate și trimise la reciclare 685 milioane de ambalaje de unică folosință. 

Unele automate de returnare permit donarea garanției către organizații non-guvernamentale.

Se vrea o extindere a sistemului de garanție, pentru a include ambalajele de băuturi alcoolice și conservele alimentare, iar  propunerea a fost depusă de Tomas Tomilinas, membru al Partidului Democrat „Pentru Lituania”. Totuși, analiștii avertizează că o astfel de decizie ar putea face mai mult rău decât bine actualului sistem.

Experții subliniază că extinderea sistemului de garanție nu ar trebui să perturbe echilibrul altor sisteme perfect funcționale, cum ar fi colectarea separată a ambalajelor. 

„Lituania se mândrește adesea cu excelentul său sistem de garanție, dar sistemul de colectare separată a ambalajelor este și el foarte performant. Nu doar că ne atingem obiectivele, dar le și depășim. În cazul anumitor tipuri de ambalaje, trebuie menționat că suntem obligați să reciclăm 70% dintre ambalajele de sticlă până în 2025, dar deja am depășit pragul de 75% acum doi ani”, spune Almontas Kybartas, șeful organizației de gestionare a deșeurilor de ambalaje Zaliasis taskas.

Irlanda, țara celor două garanții

Irlanda a lansat al său „Deposit Return Scheme” în februarie 2024, un an mai târziu a depășit pragul de un miliard de ambalaje returnate, iar până în prezent s-a trecut de 1,6 miliarde în cele 20 de luni. Rata de reciclare pentru ambalajele de băuturi a crescut de la 49%, la 91%, datorită noului sistem.

Sunt incluse recipiente cuprinse între 0,15 litru și 3 litri, iar un element special ține de faptul că există două valori ale garanției: 15 eurocenți pentru recipientele de până la 0,5 l – și 25 de cenți pentru cele de peste 0,5 litri.

Au existat și critici legate de faptul că o bună parte dintre deșeurile din plastic colectate au fost trimise în alte țări pentru a fi reciclate, din cauză că țara nu are instalații de mare capacitate care să permită reciclarea la calitatea cerută.

Franța a lansat un „proiect pilot”

Franța nu avea înainte de 2025 un sistem modern național de garanție-returnare pentru ambalajele din sticlă, plastic sau metal. Existau doar sisteme separate de garanție pentru anumite sticle reutilizabile. În franceză, SGR-ul se numește „système de consigne”.

Sistemul DRS pentru sticlele și borcanele din sticlă a fost lansat sub formă de proiect-pilot în patru regiuni, începând cu martie 2025. Consumatorii plătesc o garanție (aproximativ 20–30 de cenți) la achiziționarea unui recipient din sticlă și primesc suma înapoi la returnarea acestuia în supermarketurile participante. Acest sistem își propune să stimuleze reciclarea și să reducă deșeurile aruncate, aliniindu-se obiectivului Franței de a elimina treptat plasticul de unică folosință până în 2040.

DRS-ul francez se concentrează în prezent pe sticle și borcanele din sticlă (de exemplu pentru băuturi, iaurturi, sosuri). Se poartă discuții privind extinderea la sticlele de plastic și dozele metalice, dar acestea nu sunt incluse. 

Sistemul este încă prea ”crud”, recent lansat, pentru a exista date solide, apreciază analiștii, însă rata actuală de reciclare a plasticului în Franța este de doar 20% (față de ținta UE de 50%). Primele teste indică un interes public ridicat, însă rămân obstacole, cum ar fi infrastructura pentru spălare și respectarea obligațiilor de către retaileri.

Mai multe state din zonă au intrat în „hora reciclării”

De la 1 octombrie 2025 o altă mare țară europeană, Polonia, are sistem de tip SG. Garanția va fi echivalentul a 0,5 zloți (60 de bani)  la PET și doze și un zlot (1,2 lei) la sticle. 

În Polonia au fost controverse mari legate de reguli, de costurile totale estimate și de faptul că nu va exista un singur operator, ci vor fi mai mulți, ceea ce poate însemna că apar probleme la coordonare. Despre probleme a scris publicația Poland Insight. În prima zi de funcționare, un retailer a găsit un mod de a „ocoli” sistemul: sticla de 3,001 litri.

La 1 ianuarie 2024 Ungaria a lansat sistemul său de tip SGR în parteneriat cu compania norvegiană Tomra, care a livrat multe automate și în România. Se acceptă sticle, PET-uri și doze de aluminiu cu capacitate între 0,1 și 3 litri, iar garanția este mult mai mică decât în Austria: 50 de forinți (0,13 euro).  Sistemul a pornit cu 1.000 de aparate de colectare.

Directiva UE pentru materialele plastice de unică folosință (SUP Directive) a fost dată în 2019 și obligă statele membre să ia măsuri pentru a colecta separat sticlele de plastic pentru băuturi cu volume de până la 3 litri, astfel încât să se atingă un grad de colectare de 90% până în 2029.

UE nu impune o metodă unică, însă recomandă aceste sisteme de tip SGR. Țările cu astfel de sisteme ating deja rate de 90% la colectare, în timp ce statele care se bazează doar pe colectarea selectivă la sursă (pubele colorate) rămân în general la sub 60%.

Moldova se gândește la modelul nostru

Bulgaria a discutat despre lansarea unui sistem de tip SGR, iar un comunicat ministerial de anul trecut indica o posibilă țintă ca fiind anul 2026, dar nu pare fezabil, iar publicația economic.bg scria că un termen mult mai fezabil ar fi anul 2028. Aceeași publicația scrie că garanța ar putea fi de 0,2 leva (50 de bani).

În prezent se poartă discuții pentru a stabili cadrul legal, infrastructura necesară, modul de gestionare și cine va fi administratorul sistemului.

În rândul țărilor vecine care vor avea SGR s-ar putea adăuga Republica Moldova, intenția fiind de a implementa SGR-ul după modelul românesc din ianuarie 2027. 

Garanția ar putea fi 2 lei moldovenești (50 de bani românești). Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului de la Chișinău și citate de ecologic.rec.ro.

Și Grecia este aproape de a lansa un sistem de colectare.

Istoria unei încercări reușite: România

Au trecut mulți ani în România, de la primele discuții, până la lansarea efectivă a sistemului. Primele discuții informale au fost în 2016 și 2017, s-au intensificat apoi, iar în 2021 a început să fie creat și cadrul legal. În 2022 a fost desemnat administratorul sistemului, compania RetuRO.

Lansarea oficială a fost pe 30 noiembrie 2023, dar în prima lună au apărut foarte puține ambalaje cu logo-ul SGR în magazine, pentru că încă existau stocuri fără noul logo. 

Din februarie-martie 2024 s-a putut vedea o creștere importantă a ponderii ambalajelor care apăreau la raft cu logo-ul SGR și puteau duse la RVM-uri (automatele de colectare). În vara lui 2024 erau numai ambalaje SGR la raft, cu mici excepții (băuturi spirtoase, unele vinuri).

În total, anul trecut au fost returnate 3,3 miliarde de ambalaje, iar în lunile de vară s-a trecut de 500 de milioane. 98% dintre ambalajele duse în 2024 la automate au fost reciclate, iar rata de returnare a crescut puternic, de la 20% la început de 2024, până la 80% spre finalul anului trecut.

Lucrurile s-au mai limpezit, iar luna trecută a adus recorduri de colectare.

Sunt două tipuri mari de utilizatori ai sistemului românesc de SGR: cei care duc un număr mai mic de ambalaje la automate, maxim 40-50 de bucăți, dar se duc mai des – și cei care așteaptă să se strângă câteva sute de ambalaje în saci mari, și le duc apoi la automate. 

Avem 6.500 de aparate

Oficialii RetuRO spuneau că sistemul se va mai „așeza” cu timpul, mai ales că numărul de automate de colectare va crește. S-a depășit în martie 2025 pragul de 5.000 de automate, iar în prezent s-a trecut de 6.500. De precizat că automatele nu sunt ale RetuRO, ci comercianții le achiziționează și trebuie să calculeze timpii de amortizare a costurilor.

Sistemul nu a fost ferit de critici. La unele automate sunt cozi foarte mari, iar pătrunderea acestor automate în zona rurală este foarte scăzută și puține magazine de la sate primesc ambalaje. Comercianții, la rândul lor, s-au plâns de birocrație, de costurile ridicate cu instalarea și mentenanța automatelor, de unele întârzieri la plată și de anumite reguli care nu erau clare. Cei din HoReCa s-au plâns în primele luni de costurile mari ai sacilor în care erau depozitate sticlele, PET-urile și dozele.

Au fost și fraude, iar cel mai recent exemplu este din septembrie, când Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a anunțat că trei persoane au încasat ilegal aproape 60.000 de lei, după ce au prezentat mai multe serii de vouchere SGR, de peste 1.500 de ori.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.