Mari probleme la Transporturi: dezastru la absorbtia fondurilor europene, investitiile au fost taiate puternic, iar realizarea intregii autostrazi Sibiu-Pitesti e din nou incerta
Absorbtia fondurilor europene in primele cinci luni ale anului la Transporturi a fost una dezastruoasa, iar oficialii europeni privesc cu ingrijorare situatia si cu neincredere masurile autoritatilor menite sa salveze din fondurile europene care se vor pierde din decembrie 2015. In acelasi timp, investitiile in primele patru luni au scazut la minimul ultimilor ani, tragand in jos si lucrarile de infrastructura cu 27% – totul pentru ca guvernul sa limiteze deficitul bugetar la inceputul unui an dublu electoral. In plus, in aceste zile se creioneaza ultimele detalii privind MasterPlanul pe Transport, iar oficialii CE sunt ingrijorati de soarta autostrazii Sibiu-Pitesti, o autostrada pe care partea romana incearca sa o „transforme” din calcule intr-o investitie prea scumpa si greu de realizat, totul pentru a finanta si realiza alte autostrazi prin tara.
Oficialii Europeni, ingrijorati de absorbtia scazuta a fondurilor europene pe Transport
Ritmul foarte scazut al absorbtiei fondurilor europene in acest inceput de an i-a ingrijorat si pe oficialii Comisiei Europene care au purtat, de curand, discutii la Bucuresti cu autoritatile din Transporturi, a relatat pentru HotNews.ro o sursa apropiata discutiilor.
Chiar daca nu exista riscul pierderii de fonduri pe anul acesta, reprezentantii Comisiei Europene s-au aratat ingrijorati fata de intreaga perioada financiara si sustin ca multe dintre proiecte vor avea o absorbtie mult mai mica decat cea planificata, a mai precizat pentru HotNews.ro sursa implicata in discutiile dintre reprezentantii Comisiei Europene si autoritatile romanesti.
Chiar daca autoritatile de la Bucuresti cauta masuri prin care sa contracareze riscul decomiterilor [n.r. fazarea proiectelor, mai multe detalii aici], oficialii europeni s-au aratat sceptici si nu au prea multe sperante in ceea ce priveste evitarea pierderilor fondurilor europene.
Mai mult, oficialii europeni au avertizat ca regulile nu vor mai fi schimbate pentru Romania in sensul unei prelungiri, iar proiectele din infrastructura vor trebui continuate pe fondurile din urmatorul exercitiu financiar 2014-2020, urmand ca fondurile de pana acum sa se piarda de tot.
Am planificat mult, am realizat putin – cifre ingrijoratoare pentru CNADNR
Conform Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Transport (AMPOST) „pana la sfarsitul lunii mai a anului in curs, pentru proiectele finantate prin POST din Fondul European de Dezvoltare Regionala, a fost inregistrat un grad total de autorizare de 4,93%, iar pentru proiectele finantate prin Fondul de Coeziune, 3,89%”. (sursa)
In cazul Autostrazilor si a Drumurilor Nationale, potrivit AMPOST, pe Fondurile de Coeziune au fost planificate in primele cinci luni ale anului circa 269 de milioane de lei, din care au fost autorizate doar 95,7 milioane de lei (adica circa 35,5% din totalul planificat).
In plus, in lunile februarie si martie, atunci cand au fost planificati peste 100 de milioane de lei, CNADNR nu a absorbit niciun leu, iar in luna mai a reusit sa absoarba mai putin de un sfert din cat era planificat.
Per total, din cat este planificat in 2014, CNADNR a reusit pana la finele lunii mai sa absoarba circa 8,53% din Fondurile de Coeziune.
Pe fondurile europene de dezvoltare regionale situatia e si mai trista. Din 57,6 milioane de lei planificati in total in primele cinci luni, doar 7,5 milioane au fost absorbiti (adica 13%).
Din totalul planificat pe intreg anul 2014, pana in luna mai, pe FEDR, CNADNR a reusit sa absoarba mai putin de un procent, 0,91% mai exact.
Situatia la CFR, asemanatoare: In aprilie s-a reusit contraperformanta de a se absorbi doar 94 de mii de lei, adica 1,13% din cat era planificat
Situatia nu este deloc mai fericita la CFR, chiar daca in singurele doua luni cu finantare europeana nerambursabila pe Fonduri de Coeziune planificate – aprilie si mai – gradul de absorbtie a fost de 53,94%, respectiv de 34,46%. In realitate, in total, pe intreaga suma planificata in 2014, in primele patru luni s-a reusit o absorbtie de doar 2,06%.
Pe fondurile de dezvoltare regionala FEDR, pana acum s-a reusit doar 1,94% din totalul planificat in 2014. In luna aprilie s-a reusit contraperformanta de a se absorbi doar 94 de mii de lei, adica 1,13% din cat era planificat. In luna mai s-a depasit, insa, planificarea si s-a inregistrat o absorbtie de circa 226%, insa nu compenseaza diferenta din luna anterioara.
Ministrul Fondurilor Europene: Absorbtia fondurilor europene pe primele cinci luni, sub asteptarile avute initial
Situatia tragica a absorbtiei fondurilor europene pe domeniul Transporturilor a fost recunoscuta, duminica, si de catre Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Acesta a admis ca absorbtia fondurilor europene pe primele cinci luni a fost sub asteptarile avute initial. Chiar si asa, Teodorovici s-a aratat optimist ca rata absorbtiei va mai creste pana la finalul anului.
Problema absorbtiei foarte scazute vine in contextul in care Romania se afla intr-o cursa contra cronometru pentru a pierde cat mai putine fonduri europene si, mai mult, sa nu fie nevoita chiar sa returneze o parte din bani pentru ca nu a putut finaliza unele proiecte la termen.
HotNews.ro a scris inca din aprilie ca Romania risca sa piarda finantarea europeana de circa 1,7 miliarde de euro pentru proiecte deja contractate sau in curs de contractare – autostrazi si cai ferate daca nu termina proiectele la timp.
In plus, pana in 31 decembrie 2015, atunci cand este termenul de decomitere a fondurilor europene nerambursabile, Romania va trebuie sa absoarba 2,9 miliarde de euro, adica tot ce a ramas necheltuit pana acum daca nu doreste sa piarda banii definitiv.
Pentru a contracara riscul de decomitere, Transporturile conduse de Dan Sova au stabilit o strategie pentru absorbtia de fonduri europene pe toate tipurile de lucrari de infrastructura, strategii aprobate prin memorandumuri in Guvern. Cu toate acestea, HotNews.ro a scris ca strategia Transporturilor pentru fondurile europene dedicate autostrazilor a fost, practic, desfiintata de catre Ministerul Fondurilor Europene.
Lucrarile de infrastructura au scazut cu 27%, iar investitiile au ajuns la sub 1% din PIB, un minim al ultimilor ani
Surse din sistem au declarat pentru HotNews.ro ca o explicatie partiala a slabelor rezultate financiare este ca multe contracte din fondurile europene au fost semnate cu foarte mare intarziere de catre actuala guvernare, iar lucrarile, aflate abia la inceput, nu au un ritm sustinut care sa duca la un decont substantial din fondurile europene alocate.
In plus, masurile menite sa sporeasca gradul de absorbtie in Transporturi au fost luate cu mare intarziere, desi riscul decomiterii fondurilor europene era cunoscut de catre autoritati inca de anii trecuti.
In plus, numai la CFR, acolo unde si asa vorbim de intarzieri monumentale in implementarea proiectelor, o licitatie de 2 miliarde de dolari a fost anulata pentru ca s-a gresit caietul de sarcini, iar procedura a fost reluata abia in urma cu cateva zile.
O alta explicatie indicata de sursele consultate de HotNews.ro a fost si reducerea puternica a investitiilor in primele luni ale anului, totul cu scopul ca Guvernul sa tina sub control deficitul bugetar in prima parte a acestui an dublu electoral.
Cifrele executiei bugetare pe primele patru luni ale anului arata tocmai un sold primar pozitiv fata de unul negativ in urma cu un an, dar si reducerea semnificativa a investitiilor.
Practic, volumul lucrarilor de constructii a scazut in primele paￂtru luni ale acestui an cu 8,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cel mai mare declin fiind consemnat de lucrarile ingineresti sau de infrastructura, de circa 27,3%, arata datele ajustate sezonier publicate de Institutul National de Statistica, scrie Ziarul Financiar.
Evolutia sectorului constructiilor depinde foarte mult de proￂgramul de investitii publice, iar scaderea puternica a lucraarilor de constructii de infrastructura vine in contextul in care si cheltuielile de investitii ale statului s-au redus in primele patru luni ale anului cu aproape 40%.
„Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe (n.r. rambursabile si nerambursabile], au fost de 5,9 miliarde lei, respectiv de 0,9% din PIB”, se arata in documentele oficiale de la Finante.
Investitiile in primele patru luni: 2014 – 0,9% din PIB / 2013 – 1,55% din PIB / 2012 – 1,64% din PIB
Spre comparatie, in primele 4 luni din 2013, cheltuielile pentru investitii erau de 9,7 miliarde lei (1,55% din PIB), iar in 2012 cheltuielile pentru investitii erau de 10,23 miliarde lei (1,64% din PIB).
Astfel, fata de anii anteriori, sumele alocate investitiilor in primele luni din 2014 au scazut cu mai bine de jumatate de procent din PIB, o scadere substantiala.
Realizarea completa a Autostrazii Sibiu – Pitesti, din nou incerta
Pe langa discutiile privind slaba absorbtie a fondurilor europene, reprezentantii Comisiei Europene au discutat la Bucuresti si despre MasterPlanul General de Transport (MPGT), document aflat in centrul criticilor severe transmise de Bruxelles atunci cand s-a analizat Acordul de Parteneriat pentru exercitiul financiar 2014-2020 transmis de Romania, au precizat pentru HotNews.ro surse apropiate situatiei.
Astfel, oficialii europeni spun ca MasterPlanul a inregistrat progrese, insa ca documentul nu este inca gata. In plus, reprezentantii CE spun ca in aceste zile se definitiveaza unele aspecte esentiale ce vor fi incluse in forma finala a MPGT-ului.
Unul dintre aceste aspecte esentiale se refera la autostrada Sibiu-Pitesti, o autostrada pe care partea romana incearca sa o „transforme” din calcule intr-o investitie prea scumpa si greu de realizat, in dauna altor autostrazi pe reteaua TEN-T Core din tara care ar fi teoretic mai utile si mai usor de construit.
Intentiile autoritatilor romanesti ridica temeri in randul oficialilor europeni, potrivit unei surse apropiate discutiilor consultate de HotNews.ro.
documente
Prezentare Master Plan 03.06.2014
(16 Iun 2014) PowerPoint, 4MB
De altfel, intentiile si calculele autoritatilor din Transporturi se regasesc partial si intr-un document prezentat recent de catre Comitetul de Monitorizare a POS-T. (Vezi fisierul atasat)
Harta de lucru – autostrazile din MasterPlan
Foto: AM POST
Astfel, intentiile oficialilor de la Bucuresti vizeaza realizarea tronsoanelor de capat ale autostrazii Sibiu – Pitesti, si anume Sibiu-Boita si Pitesti-Curtea de Arges (inclusiv ramura Curtea de Arges – Rm Valcea) si sa amane realizarea tronsonului de mijloc (esential pentru ca intreaga autostrada sa fie pe deplin utila, abia dupa anul 2020) pe urmatorul exercitiu financiar.
Cu banii europeni economisiti din nerealizarea completa a autostrazii Sibiu-Pitesti, autoritatile de la Bucuresti au in plan sa faca alte autostrazi pe reteaua TEN-T Core prin alte zone din tara, mai ales ca in ultimele doua luni au scos la licitatie numeroase noi studii de fezabilitate (aici si aici)
INTERVIURILE HotNews.ro