Marile falimente RCA: Ce salarii și prime au angajații Fondului care achită daunele și de unde vin banii

La fiecare 100 de lei încasați de asigurători din RCA, 7 lei sunt virați la Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), organismul care plătește daunele asigurătorilor în faliment. Peste 200 de angajați au gestionat aceste plăți anul trecut, odată cu falimentul Euroins, venitul mediu lunar al acestora depășind 8.280 de lei, sumă din care primele acordate au reprezentat peste 14%. Salariile și primele șefilor FGA, care vin din ASF, sunt ținute însă la secret.

Prime de performanță s-au dat anul trecut nu doar la ASF (autoritate care-și acordă anual 15 salarii de mii de euro, în ciuda falimentelor RCA majore), ci și la Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) organismul care preia dosarele de daună ale asigurătorilor intrați în faliment și plătește către oameni și firme despăgubirile RCA în limita a 500.000 de lei pe fiecare contract de asigurare.

De unde vin banii cu care FGA plătește falimentele în asigurări, dar și salariile și primele propriilor angajați

Falimentele RCA majore apărute în ultimii ani, din care City Insurance în anul 2021, iar Euroins – anul trecut, au pus o presiune uriașă pe capacitatea FGA de a instrumenta și plăti dosarele de daună, ținând cont că Fondul încă mai face plăți și după falimentele Astra și Carpatica.

Drept urmare, Guvernul a majorat contribuțiile datorate de asigurători la FGA de la 1% în 2021, la 7% în 2023, bani care vin din polițele plătite de toți asigurații pe toate tipurile de asigurări generale, nu doar RCA.

Salariile și primele conducerii FGA sunt confidențiale

FGA este administrat de un Consiliu de Administrație format din 5 membri, pentru un mandat de 5 ani, numiți prin decizia ASF, iar conducerea executivă este în prezent asigurată de un director general și doi directori generali adjuncți.

La solicitarea HotNews.ro de a preciza ce prime și bonusuri extrasalariale au încasat anul trecut fiecare dintre membrii conducerii executive și din consiliul de administrație, FGA a transmis că nu are obligația de a face publice aceste date, fiind o schemă de garantare în asigurări și nu o instituție publică.

„În ceea ce privește salariile acordate în anul 2022, respectiv anul 2023 membrilor conducerii executive și administrative, menționăm că, potrivit art. 163 din Codul Muncii, angajatorul are obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității.
Textul legal face referire la obligația angajatorului de a lua măsurile necesare asigurării confidențialității salariului, însă obligația de păstrare a confidențialității salariului incumbă și salariatului.
Confidențialitatea salariului are astfel în vedere respectarea dreptului la nedivulgarea unor date personale. Potrivit art. 160 din Codul muncii, salariul cuprinde: salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și orice alte adaosuri.”, au precizat pentru HotNews.ro oficialii FGA.

Pentru respectarea principiului transparenței, FGA a subliniat că are obligația de a publica pe site-ul propriu raportul anual de activitate, dar și raportul unui auditor financiar extern, unde pot fi găsite informații despre cheltuielile totale cu salariile și indemnizațiile membrilor Consiliului de Administratie, precum și numărul de salariați FGA pentru anul 2022.

Directorii FGA vin din ASF: Unul a fost vicepreședinte când City Insurance a fost scos din redresare financiară deși mai avea probleme

Anca Verescu, actualul director general al FGA, a preluat această poziție în vara anului trecut, cu susținerea fostului președinte ASF, Nicu Marcu.

Anca Verescu a fost șef serviciu al direcției juridice din ASF, dar a mai lucrat în FGA inclusiv ca director general adjunct cu delegare tot din ASF.

În declarația de avere de la finele anului 2021, aceasta a raportat că a încasat în anul 2020 venituri nete de peste 325.000 de lei ca director la FGA, echivalentul a peste 27.000 de lei pe lună (peste 5.500 de euro / lună).

VEZI DECLARATIE AVERE ANCA VERESCU

Unul dintre directorii generali adjuncți ai FGA este chiar Cornel Coca Constantinescu, fostul vicepreședinte al ASF responsabil de sectorul asigurărilor, care în vara anului 2017 a făcut parte din Consiliul ASF care a decis închiderea procesului de redresare financiară a City Insurance, care nu-i permitea asigurătorului să vândă RCA la capacitate maximă, din cauza problemelor financiare.

Citește: Acuzații grave în scandalul City Insurance: Pare un faliment acoperit 5 ani / City a fost scoasă din redresare în baza unei hârtii fără nicio valoare – Mișu Negrițoiu, fost șef ASF

La acea dată, președinte al ASF era Leonardo Badea (cel care anterior fusese deputat PSD), iar prim-vicepreședinte ASF era Ovidiu Wlassopol (fostul soț al Olguței Vasilescu).

Cornel Coca Constantinescu a plecat de la ASF la FGA la finele anului 2018 când a fost aleasă o nouă conducere, tot în frunte cu Leonardo Badea.

În ultima declarație de avere publică, Cornel Coca Constantinescu a raportat venituri totale de peste 737.000 de lei încasate în anul 2017, echivalentul a circa 62.000 de lei/lună (peste 13.600 de euro/lună).

VEZI DECLARAȚIE AVERE COCA CONSTANTINESCU

În octombrie 2019, Leonardo Badea a demisionat din funcția de președinte al ASF, pentru a putea ocupa funcția de viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), unde este și acum. Ultima declarație de avere a acestuia arată că în 2022 a încasat venituri anuale nete de aproape 905.000 de lei, echivalentul a peste 75.400 de lei/lună (aproape 15.400 de euro/lună).

În 2021, City Insurance a intrat în faliment, iar ASF, condusă atunci de Nicu Marcu, a spus în Parlament că a descoperit că City Insurance i-a raportat încă din 2017 că deține milioane de euro într-o bancă străină, cu care nu ar fi avut, de fapt, raporturi contractuale.

Un alt director general adjunct al FGA, venit tot din ASF, este în prezent Mona Lucia Cucu, care potrivit ultimei declarații de avere publice a raportat că a încasat în anul 2016 venituri nete de peste 315.000 de lei, echivalentul a peste 26.200 de lei (peste 5.800 de euro/lună) ca director general adjunct în FGA.

VEZI DECLARAȚIE AVERE MONA CUCU

Venitul mediu net în FGA a scăzut la 8.283 de lei anul trecut, din care primele au reprezentat peste 1.100 de lei

La insistențele HotNews.ro, FGA a transmis situația cheltuielilor de personal, inclusiv a primelor acordate, la nivelul tuturor angajaților.

„Cheltuielile salariale aferente anului 2022, (147 – număr personal) s-au ridicat la suma de 30.090.870 lei, remunerația netă fiind în cuantum de 17.239.282 lei. A rezultat astfel un venit mediu net la nivelul anului 2022 de 9.773 lei. Din venitul mediu net al salariaților aferent anului 2022, primele acordate acestora reprezintă un procent de 13,77%.
Cheltuielile salariale aferente anului 2023 (219 – număr personal) au fost în sumă de 37.058.584 lei, remunerația netă fiind în cuantum de 21.768.536 lei. A rezultat astfel un venit mediu net la nivelul anului 2023 de 8.283 lei. Din venitul mediu net al salariaților aferent anului 2023, primele acordate acestora reprezintă un procent de 14,18 %.
Atât în anul 2022 cât și în anul 2023, drepturile salariale au fost acordate personalului FGA conform legislației, contractelor de muncă și reglementărilor interne ale FGA, pe baza experienței, pregătirii profesionale, cunoștințelor de specialitate în domeniul asigurărilor și/sau insolvenței și tinând cont de criteriile de performanță și îndeplinirea obiectivelor”, au declarat oficialii FGA.

De ce a scăzut venitul mediu în FGA anul trecut?

„Diminuarea venitului pe salariat s-a datorat faptului că Fondul are angajat personal pe durată determinată, în marea majoritate, cu încadrări salariale raportate la specificul activității și responsabilitățile și atribuțiile fiecărei funcții.
În contextul falimentului Euroins, Fondul s-a aflat în situația de a-și redimensiona structura de personal, prin angajarea unui număr mai mare de salariați cu funcție de execuție în cursul anului 2023”, au precizat oficialii FGA.

FGA are de soluționat aproape 300.000 de cereri de plată și este implicat în peste 5.500 de litigii

Volumul de muncă în FGA a fost foarte mare anul trecut, activitatea Fondului fiind axată în principal pe rezolvarea problemelor creditorilor City Insurance și ai Euroins.

Administrarea unui faliment pentru Fondul de garantare presupune:

gestionarea procedurii de faliment, în care Fondul are calitatea de creditor, în care trebuie să acționeze pentru recuperarea creanțelor Fondului;
gestionarea litigiilor, determinate atât de contestarea în instanță a actelor administrative emise de Fond în soluționarea cererilor de plată cât și rezultate din chemarea în judecată a Fondului în litigiile în care aveaucalitate procesuală asigurătorii, la finele anului trecut Fondul fiind implicat într-un număr de aproximativ 5.500 litigii. Toate aceste litigii sunt gestionate cu personal propriu;
deschiderea dosarelor de daună și constatarea faptelor, având în vedere că odată cu retragerea autorizației de funcționare, asigurătorii nu mai pot desfășura activitate de asigurare;
soluționarea cererilor de plată formulate de potențialii creditori de asigurare care invocă creanțe de asigurare față de asigurătorii îninsolvență, în prezent Fondul având de soluționat un număr de aproximativ 300.000 cereri de plată.
alocarea de personal de specialitatea pentru exercitarea atribuțiilor de administrator interimar prevăzute de Legea nr. 213/2015, la Euroins atribuțiile fiind exercitate de Fond pe o perioadă de aproximativ 3 luni, iar la City Insurance fiind exercitate pe aproximativ 5 luni.

FGA mai spune că „salarizarea are în vedere volumul activităților gestionate, ținând cont că Fondul trebuie să gestioneze în prezent 2 falimente ale unor asigurători care aveau o cotă semnificativă pe piață, iar personalul încadrat trebuie să dețină cunoștințe de specialitate și experiență în domeniul asigurărilor, inclusiv să dețină avize pentru exercitarea atribuțiilor, marea majoritate a contractelor fiind încheiate pe o durată determinată.”

„De altfel, Fondul întâmpină dificultăți în procesul de recrutare la retragerea autorizației unui asigurător, datorită necesității de angajare într-o periodă foarte scurtă (întrucât Fondul trebuie să asigure protecție creditorilor de asigurări imediat), pe care se grevează imposibilitatea de asigurare a unei stabilități pentru salariați, care evită în general locurile de muncă pe perioadă determinată”, au precizat reprezentanții FGA.

FGA a făcut anul trecut plăți de peste 872,8 milioane de lei, pentru peste 95.000 de cereri de plată

Fondul admite că s-au majorat contribuțiile plătite de asigurători pentru a putea îndeplini obligațiile de plată a creanțelor de asigurări.

În situația în care Fondul estimează că va gestiona situații de insolvență pentru care se vor plăti sume care depășesc disponibilitățile Fondului, poate avea ca resursă financiară, contribuția specială, care reprezintă un instrument de împrumut de la asigurători, ce urmează a fi restituit.

„În anul 2023, Fondul a aprobat plăți în sumă de 872,8 milioane de lei, fiind instrumentate un număr de 95.626 cereri de plată.
Cu privire la contributiile încasate de asigurători pe anul 2023 menționăm că, pentru contribuția permanentă a fost încasată o sumă totală de 462,7 milioane de lei, iar pentru contribuția specială o sumă totală de 369 milioane de lei.”, a mai comunicat FGA.

După reducerea prețurilor RCA la camioane, ASF vrea să taie din contribuțiile plătite permanent de asigurători din asigurările auto

După scăderea temporară a prețurilor RCA la camioanele de peste 16 tone, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) vrea să reducă și cotele de contribuții permanente plătite de asigurători din vânzările de asigurări generale (inclusiv RCA), potrivit unui proiect de normă pus joi în consultare publică. Măsura a fost cerută de asigurători pentru a suporta impactul negativ al reducerii prețurilor RCA la camioane.

Schimbările vizează doar cotele de contribuții plătite din vânzările de asigurări generale, care sunt dominate de RCA, bani care alimentează Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), care plătește despăgubirile în cazul asigurătorilor în faliment.

Asigurătorii sunt obligați în prezent să plătească către FGA o contribuție permanentă de 4% și o contribuție specială de 3% pentru asigurări generale, iar ASF propune revenirea la nivelurile din 2023, respectiv o cotă de contribuție permanentă de 2% și o cotă de contribuție specială de 5%.

Spre deosebire de contribuțiile permanente care nu se restituie asigurătorilor, contribuțiile speciale se vor restitui acestora atunci când disponibilităţile Fondului de Garantare a Asiguraților sunt suficiente pentru acoperirea cuantumului sumelor cuvenite creditorilor de asigurări şi pe măsura alimentării Fondului cu resursele financiare prevăzute de lege.