​Marile modificari la Constitutie, asa cum le vor partidele politice: interzicerea traseismului politic, presedinte ales de Parlament (UDMR) vs. presedinte ales de cetateni (PNL)

Comisia comuna a Camerei si Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei Romaniei a adoptat in sedinta din 20 martie 2013 Tezele revizuirii Constitutiei, adica documentul pe baza caruia se va da batalia politica pentru modificarea legii supreme. Printre cererile fiecarui partid se numara: alegerea Presedintelui tarii de catre parlament (UDMR), alegerea presedintelui prin votul cetatenilor (PNL), Parlament bicameral (PNL), desfiintarea institutiei prefectului (UDMR), dreptul la aparare in justitie si principiul egalitatii de arme intre acuzare si aparare (PNL – adica scoaterea procurorilor din randul magistratilor – n.red.), interzicerea traseismului politic.

Documentul oficial al Parlamentului:

Anexa

Cele mai importante Teze, impartite pe partide:

PNL:

• Reafirmarea caracterului national al statului roman si a limbii romane ca limba oficiala a statului
• Infiintarea unitatilor administrativ-teritoriale ale regiunilor
• Limitarea folosirii ordonantelor de urgenta si a procedurii asumarii raspunderii de catre Guverm
• Dreptul la aparare in justitie si principiul egalitatii de arme intre acuzare si aparare (adica scoaterea procurorilor din randul magistratilor – n.red.)
• Consacrarea principiului constitutional al transparentei decizionale: consultarea publica obligatorie anterioara adoptarii tuturor actelor cu caracter legislativ
• Presedintele este seful statului, ales direct de catre cetatenii romani cu drept de vot
• Parlamentul este organizat potrivit principiului bicameralismului, cu atributii diferite pentru cele doua camere. Camera Deputatilor va avea cel mult 300 de membri
• Interzicerea traseismului politic
• Limitarea folosirii ordonantelor de urgenta si a procedurii asumarii raspunderii de catre Guvern
• Actualizarea prevederilor referitoare la Consiliul Suprem de Aparare al Tarii si securitatea nationala (fara modificari specifice – n.red.)
• Clarificarea rolului Ministerului Public si a statutului procurorului
• Intarirea independentei, reasezarea structurii si atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii

PSD:

• Crearea unui sistem administrativ compatibil cu cel european, prin introducerea unui nou nivel administrativ-teritorial, reprezentat de regiuni
• Delimitarea raporturilor dintre preşedintele României şi Guvern. – art.103; art.107; art.108 din Constituție
• Stabilirea unei date certe a alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale
• Stabilirea fără echivoc a rolului preşedintelui României
• instituirea unui sistem bicameral diferenţiat
• eliminarea traseismului politic
• Instituirea unor noi modalităţi de consultare populară

PC:

• Stabilirea duratei mandatului Preşedintelui: clarificări şi limitări privind competenţa acestuia şi implicarea politică
• Definirea instituţiilor şi atribuţiilor privind politica externă ce revin acestora
• Stabilirea procedurii de numire a Primului ministru
• Stabilirea procedurii de numire a judecătorilor la Curtea Constituţională, precum şi stabilirea competenţelor acesteia

PDL:

• Atribuţiile Preşedintelui României in domeniul politicii externe – Titlul III, Capitolul II, art.91 din Constituţia României;
• Suspendarea din funcţie a Preşedintelui României – Titlul III, Capitolul II, art. 95 din Constituţia României;
• Structura Parlamentului României – Titlul III, Capitolul I, art.61, alin.(2), respectiv art.62, alin.(3) din Constituţia României;
• Dizolvarea Parlamentului – Titlul III, Capitolul II, art.89 din Constituţia României;
• Stabilirea unor principii clare în privinţa deficitului bugetar, în sensul limitării acestuia la 3% din PIB

PPDD:

• Înfiinţarea regiunilor. Acestea nu vor putea fi organizate pe criterii de naţionalitate, origine etnică sau limbă.
• Parlamentul nu va putea ratifica tratate internaţionale dacă acestea restrâng drepturile cetăţenilor români şi/sau aduc atingere tradiţiilor şi obiceiurilor specifice poporului român
• Dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală, la ajutor de şomaj, şi la alte forme de asigurări sociale nu pot fi restrânse
• Instituirea răspunderii patrimoniale a demnitarilor şi funcţionarilor în cazul exercitării funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă
• Nicio modificare legală cu caracter fiscal nu va putea produce consecinţe într-un termen mai mic de un an de la data adoptării prin lege
• Votul este obligatoriu, în condiţiile legii organice
• Preşedintele României desemnează Primul-Ministru la propunerea majorităţii parlamentare
• Dacă urmare a referendumului pentru demiterea Preşedintelui, desfăşurat urmare a suspendării acestuia de către Camera Deputaţilor şi Senat, Preşedintele nu este demis, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt dizolvate de drept
• Justiţia se înfăptuieşte de ICCJ şi de instanţele de judecată stabilite de lege, în cazurile penale vinovăţia putând fi stabilită de juraţi
• Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit exclusiv din judecători şi din membri ai societăţii civile.
• Membrii Curţii Constituţionale sunt desemnaţi din rândul judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

UDMR:

• Forma de guvernământ: republică parlamentară – alegerea Preşedintelui de către Parlament
• Introducerea posibilităţii acordării, prin lege organică, a unui statut special anumitor zone tradiţionale
• Desfiinţarea totală/parţială a instituţiei prefectului
• Limba regională – în zonele unde o minoritate naţională are o pondere semnificativă, limba acestei minorităţi se va considera limbă regională
• Garantarea dreptului de proprietate privată
• Eliminarea prerogativei Preşedintelui de a participa la şedinţele CSM
• Eliminarea posibilităţii angajării răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege
• Eliminarea posibilităţii Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă

Comunicatul integral al Comisiei comune a Parlamentului:

Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României a adoptat miercuri, 20 martie a.c., tezele care vor sta la baza modificărilor ce vor fi aduse Legii Fundamentale.

Astfel, membrii Comisiei pentru revizuirea Constituției au analizat în şedinţa de miercuri conformitatea tezelor propuse de către grupurile parlamentare în vederea revizuirii Constituției cu reglementările articolului 152 din Constituție.

Întrucât activitatea Comisiei de revizuire a Constituției nu coincide cu activitatea unei Adunări Constituante, aceasta este limitată de prevederile articolului 152 în care se menționează că: „Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”.

După analiza individuală a fiecărei teze au fost eliminate cele care cad sub incidența acestui articol. Tezele care formează obiectul revizuirii Constituției, au fost adoptate în temeiul articolului 3, alineatul (1) din Hotărârea nr. 17 din 13 februarie 2013 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României.

Vă transmitem ataşat tezele adoptate miercuri de Comisie, în conformitate cu prevederile constituţionale referitoare la limitele revizuirii Constituţiei României