Marile provocari ale liderilor UE la reuniunea de la Bruxelles: cum evita UE recesiunea, cum arata tratatul fiscal, cat de mare e fondul de imprumut al zonei euro si cat de aproape e Grecia de faliment. Care sunt mizele Romaniei

Liderii UE care se intalnesc luni la Bruxelles la prima reuniune la nivel inalt de anul acesta vor discuta despre doua modificari esentiale ale tratatului UE – pe fondul de urgenta si pe disciplina fiscala – vor cauta noi solutii pentru datoria Greciei si, pentru prima data de la accentuarea crizei din zona euro, vor discuta si de un alt plan de relansare economica si scadere a ratei somajului – ajunsa la cote istorice in unele state membre.

1. Tratatul international pentru disciplina fiscala:

Unul din punctele cheie ale Consiliului informal de maine de la Bruxelles este acordul politic pe textul tratatului fiscal al UE care va impune limite stricte privind indicatorii macroeconomici privind deficitul (deficitul structural anual nu depaseste 0,5% din PIB-ul nominal) si/sau datoria publica (care trebuie sa fie sub 60%). Dupa multe negocieri si cinci variante discutate in capitalele europene, mai exista, potrivit unor surse diplomatice, cel putin trei puncte la care se asteapta un acord in timpul reuniunii de luni.

•     Numarul minim al statelor membre care trebuie sa ratifice tratatul pentru disciplina fiscala va fi 12 dupa ce alte doua variante, 9 si respectiv 15 au fost vehiculate
•     Cand se aplica sanctiuni: doar la chestiunile legate de deficitul unui stat care este parte din acord sau si la datoria publica
•     Participarea statelor din zona non euro la discutiile privind viitorul monedei unice. in acest moment statele non euro sunt chemate la summiturile eurozonei, doar daca “este cazul”

Ce urmareste Romania de la reuniunea de luni, potrivit presedintelui Traian Basescu

•     Sa se consfinteasca participarea statelor non-euro la summiturile statelor euro . Acele state care adopta tratatul trebuie in opinia noastra sa participe la summiturile zonei euro pentru ca orice se intampla in politicile economice din zona euro afecteaza consistent si o tara precum Romania 
•     Un alt obiectiv e ca Romania sa nu fie in dificultate avand in vedere ca nu are un alt tip de legislatie de forta Constitutiei; spre exemplu, legi adoptate cu 2/3. Romania nu are aceasta forma legislativa si atunci trebuie sa acoperim riscul ca pana la 31 decembrie sa trebuiasca sa avem modificarea constitutionala facuta. Am cerut un ragaz, sa speram ca maine se va consfinti acest lucru si vom putea sa lucram relaxat

2. Strategia pentru crestere economica si locuri de munca

Presedintele Consiliului European Herman Van Rompuy le va cere liderilor UE sa se concentreze pe masurile pentru rata mare a somajului in UE, in special in randul tinerilor, pe cele care vizeaza piata unica si intreprinderile mici si mijlocii.

“Ne continuam eforturile pentru a asigura stabilitatea financiara si consoldidarea fiscala ca o conditie pentru a ne putea intoarce la crestere economica. in acelasi timp avem nevoie de masuri active pentru crestere si mai ales pentru crearea de locuri de munca”, a scris van Rompuy in invitatia pentru liderii UE la Consiliul informal de luni (30 ianuarie), de la Bruxelles. La preluarea presedintiei UE de catre Danemarca, van Rompuy a declarat ca aceste masuri vor fi parte din strategia UE antirecesiune.

Ultimele previziuni economice ale Bruxelles-ului au anuntat ca economia UE „s-a oprit”, iar sperantele de crestere economica sunt scazute inclusiv pentru 2013. Rata somajului ar urma sa ramana la nivelul de 9%. in fata acestor estimari pesimiste, mai multi experti si chiar lideri ai institutiilor europene nu au exclus intrarea Europei in recesiune.

Franta si Germania au si pregatit un plan de masuri pentru a stimula cresterea economica si crearea de locuri de munca. Potrivit acestuia, ar fi nevoie de coordonarea taxelor, de introducerea taxei pe tranzactiile financiare si de redistribuirea fondurilor europene in tarile cu probleme ca resurse pentru crestere si joburi.

Taxa privind tranzactiile financiare ar aduce o suma estimata la 55 de miliarde de euro annual este puternic sustinuta de Franta dar are si dusmani pe masura: Marea Britanie, Danemarca, Suedia si Cehia.

Convergenta impozitelor la nivel de UE este un alt punct extreme de controversat si ar presupune o asa numita baza comuna de taxare care ar introduce o anumita formula pentru impozitul pe profit, noteaza EuObserver. Iranda are cel mai mic impozit pe profit, 12,5% si orice interventie asupra acestuia este un “subiect tabu”.

Redirectionarea fondurilor europene nefolosite este o alta propunere franco germana si ea ar putea lovi puternic Romania, Bulgaria si Italia tarile care au cele mai mici rate de absorbtie din UE. Reprezentatii Comisiei Europene au reactionat vineri si au explicat faptul ca sumele ce ar ramane neangajate la finalul lui 2013 sunt de nivelul milioanelor si nu se poate vorbi despre fonduri consistente. Cu toate acestea Comisia trebuie sa vina cu un raport si sa explice ce si cat s-a angajat si cheltuit in perioada 2007-2013 din fondurile structurale.

Ce urmareste Romania de la reuniunea de luni, potrivit presedintelui Traian Basescu

•     Stimularea cu bani europeni a infiintarii si dezvoltarii de IMM. Poate ca ar trebui sa gasim stimulente fiscale pentru ca marile industrii sa nu se mai delocalizeze in Asia, lasand un gol imens in forta de munca si in colaborarea cu IMM-urile
•     Crestere economica: Daca vrem sa vorbim de solutii de crestere in UE, si aici nu stiu daca va fi un subiect de digerat, dar noi vom ridica problema delocalizarii productiilor din UE catre Asia. Am convingerea ca Europa are probleme de crestere si forta de munca neangajata in primul rand datorita proceselor severe de delocalizare a productiei catre alte zone din afara UE
•     Piata muncii: Eu nu invit pe romani sa plece la munca in strainatate, dar tot mai mult discutam de o piata globala a fortei de munca. Noua state membre inca impugn restrictii pe piata muncii pentru romani

3. Va ajunge Grecia in incapacitate de plata sau ii va prelua Bruxelles-ul deciziile pe buget

Grecia ramane una din cele mai complicate probleme ale zonei euro, in ciuda declaratiilor ministrilor de finante care au sustinut la inceputul acestei saptamani ca nu se pune problema iesirii acestei tari din euro zona. Cheia problemei Greciei este sa ajunga la un acord privind steregerea datoriilor statului de catre creditorii privati. Ultimele declaratii ale ministrilor zonei euro pe aceasta tema au fost ceva mai optimiste.

Acordul cu creditorii privati: suntem foarte aproape de un „deal”

„Suntem foarte aproape de un acord, daca nu astazi, atunci peste week-end si de preferinta in ianuarie, nu februarie. Suntem foarte aproape,” a declarat vineri Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice si monetare la Forumul Economic Mondial de la Davos, citat de Reuters. El a precizat ca nu se asteapta la o intrare in incapacitate de plata a Greciei dar a avertizat ca Atena trebuie sa raspunda corect angajamentelor privind reforma economica si fiscala pe care nu le-a facut in ultimii doi ani. si totusi, acordul cu sectorul privat pare sa mai lase neacoperite datorii de 12-15 miliarde de euro. Astfel, nivelul datoriei Greciei nu poate ajunge la 120% nivel cerut de FMI si considerat a fi sustenabil. Mai multi oficiali ai zonei euro au recunoscut in ultimele zile ca ar mai fi nevoie de un sprijin suplimentar pentru Grecia tocmai pentru a acoperi aceasta diferenta.

Solutia incendiara a Germaniei: un comisar UE cu drept de veto la Atena

in fata unei astfel de situatii, o alta declaratie incendiara a atras atentia asupra situatiei grave a Greciei. O serie de tari din Zona Euro, printre care si Germania, doresc un control european asupra bugetului Greciei, au declarat sambata, pentru AFP, surse europene.

Grecia a exclus insa cedarea suveranitatii in materie de politica bugetara. Potrivit Financial Times, un comisar desemnat de ministrii de finante din zona euro ar putea sa uzeze de un drept de veto la deciziile bugetare luate de guvernul grec.”Trebuie sa-i facem pe greci sa inteleaga ca nu pot primi bani decat daca tara lor este condusa de o maniera riguroasa, la nevoie de un comisar instituit de UE sau de tarile din Zona Euro”, declarase Volker Kauder, seful grupului parlamentar al formatiunii cancelarului Angela Merkel, citat de Der Spiegel.