Menopauza nu ar trebui să însemne să-ți pui viața în așteptare. De ce contează abordarea multidisciplinară a menopauzei și unde găsești medicii potriviți

Atunci când o femeie ajunge la menopauză, dezechilibrele hormonale pot duce nu numai la confuzie, ci și la probleme reale de sănătate. Tratamentele de substituție hormonală sunt parte din soluție, dar ceea ce ajută cu adevărat este abordarea multidisciplinară a menopauzei, în centre gândite special pentru a le face femeilor viața mai frumoasă. 

În urmă cu câteva luni, Cristina, în vârstă de 55 de ani, avea bufeuri, transpirații nocturne, nu reușea să mai doarmă sau, dacă adormea, se trezea în miezul nopții, era din ce în ce mai iritabilă și se simțea tot mai deprimată. A mers pe la tot felul de medici în încercarea de a găsi un răspuns și o soluție pentru problemele ei, dar tot ce i se spunea era că analizele sunt bune și că nu are nimic.

După mai multe răspunsuri de acest fel, a decis să caute o abordare multidisciplinară – un centru cu medici care să o privescă din mai multe perspective puse cap la cap, adică voia o medicină integrativă și personalizată, unde să fie privită așa cum e: ca un întreg. În felul acesta, a ajuns la Centrul de expertiză în managementul menopauzei Regina Maria din Cluj.

Mai întâi, a mers la medicul ginecolog. Acesta i-a făcut o evaluare completă, în care a ținut cont de istoricul ei familial de osteoporoză și de probleme cardiace, după care i-a confirmat că simptomele pe care le experimentează au legătură cu menopauza.

Ginecologul a discutat cu ea opțiunile de tratament – adică de terapie de substituție hormonală – având în vedere impactul simptomelor asupra calității vieții Cristinei și i-a explicat atât riscurile, cât și beneficiile acestui tip de terapie.

După ce au concluzionat împreună că ea ar fi un bun candidat pentru această terapie, ginecologul a trimis-o pe Cristina și la un medic endocrinolog. Acesta i-a evaluat glanda tiroidă, i-a făcut un screening pentru osteoporoză și i-a dozat vitamina D, ca să vadă care sunt eventualele riscuri asociate menopauzei în cazul ei particular. În felul acesta, Cristina a aflat că suferă și de hipotiroidism și că are nevoie și de un tratament cu hormoni tiroidieni ca să se echilibreze.

După consultul endocrinologic, având în vedere istoricul ei familiar de boli cardiace, a fost trimisă și la cardiolog, care să verifice dacă terapia de substituție hormonală propusă de către medicul ginecolog este potrivită pentru ea și dacă are sau nu contraindicații din punct de vedere cardiologic. După un consult în care i-a făcut electrocardiogramă și ecografie cardiacă, medicul cardiolog a concluzionat că are un risc cardiovascular moderat și i-a explicat că, sub o monitorizare regulată, poate beneficia de terapie de substituție hormonală fără probleme, întrucât beneficiile sunt mai mari decât riscurile.

După ce a început tratamentul de substituție hormonală și pe cel cu hormoni tiroidieni, Cristina a mers din nou la medicul ginecolog, care a trimis-o și la nutriționist. Avea o rezistență la insulină, care ar fi trebuit scăzută, pentru ca ea să poată să slăbească și să se simtă mai bine, fizic și psihic. Nutriționistul i-a recomandat o dietă bogată în proteine, suplimente adecvate vârstei și profilului ei, precum și mișcare. Astfel, nutriționistul s-a ocupat nu numai de scăderea în greutate, ci și de îmbunătățirea pierderii de densitate osoasă și a stării de sănătate a Cristinei în general.

Recomandările nutriționistului au venit și în baza unui alt consult, pe care Cristina l-a făcut la un medic genetician. Acesta i-a făcut două teste importante, de nutrigenetică și de epigenetică, disponibile în Centrul de expertiză în managementul menopauzei Regina Maria din Cluj, precum și în alte clinici Regina Maria. Aceste teste analizează ADN-ului pacientelor, iar medicii geneticieni știu, în urma lor, la ce probleme de sănătate sunt predispuse și ce alimente și suplimente sunt benefice pentru organismul lor.

Ulterior, după tot acest parcurs pe la medici de diferite specialități din Centru, Cristina a vrut să meargă și la un psiholog, din cauza depresiei pe care, inițial o simțea, dar căreia nu-i înțelegea cauza. În mai multe ședințe de psihoterapie cognitiv-comportamentală, psihologul psihoterapeut a ajutat-o să-și gestioneze mai bine stresul și să-și îmbunătățească starea psihică.

Consilierea psihologică abordată după ce ea deja se afla de două luni sub tratament de substituție hormonală a făcut ca starea ei să devină mult mai bună.

Cristina este pacienta doctorului Călin Todoran, medic primar în obstetrică-ginecologie și coordonatorul Centrului de expertiză în managementul menopauzei Regina Maria din Cluj. El este cel care a coordonat și întreg parcursul Cristinei și care a ajutat-o să aibă o tranziție mai ușoară către viața de după menopauză, punând cărămidă peste cărămidă, adică așezând cap la cap medici specializați în diferite ramuri ale medicinei, cu tot cu analize, tratamente și cu psiholog.

Pentru că menopauza nu ar trebui să înseamne să-ți pui viața în așteptare, până trec valurile de schimbări hormonale, ci ar trebui gestionată cât mai lin, cu ajutorul unor echipe multidisciplinare de medici special pregătiți pentru asta.

După câteva luni de tratament și monitorizare regulată de către echipa multidisciplinară de la Cluj, Cristina s-a simțit mult mai bine. „A avut o ameliorare semnificativă a simptomelor, bufeurile s-au redus, transpirațiile nocturne au scăzut foarte tare, calitatea somnului a crescut considerabil, noaptea nu se mai trezea să mănânce dulciuri, pentru că nu mai avea simptome de glicemii scăzute, a început din nou să participe la activitatea socială și profesională, pentru că avea o energie mult mai bună, iar starea de spirit i s-a îmbunătățit. Adică a întinerit, se simte din nou tânără”, spune dr. Călin Todoran, care subliniază, prin exemplul Cristinei, cât de important e ca menopauza să fie abordată multidisciplinar, holistic și personalizat pe fiecare femeie în parte.

Centre de expertiză în managementul menopauzei. De ce sunt necesare?

Rețeaua de Sănătate Regina Maria a deschis recent două centre pentru managementul menopauzei. Unul se află la Cluj, în cadrul Policlinicii E. Grigorescu, și este coordonat de dr. Călin Todoran, iar cel de-al doilea este la Constanța, în cadrul Policlinicii Delfinariu, sub coordonarea dr. Simona Sasu, medic primar în obstetrică-ginecologie. Alte centre Regina Maria în care menopauza este abordată multidisciplinar se află la București, în cadrul Policlinicii Floreasca, și la Timișoara, în cadrul Policlinicii Banat.

Menopauza e un fenomen fiziologic. Apare odată cu încetarea definitivă a mestruației la femei, ca urmare a încetării funcției ovariene. De multe ori este asociată – în mod greșit, în opinia dr. Simona Sasu – cu îmbătrânirea organismului. „De fapt, e semnul că încetează perioada de maternitate, de îngrijire a copiilor, și începe perioada de interiorizare și de conexiune cu corpul nostru și e minunat să fie așa. E o nouă etapă de evoluție din viața femeilor și ea se caracterizează prin stabilirea unui nou echilibru metabolic și hormonal”, spune dr. Sasu, de la Centrul din Constanța.

Și-atunci, dacă e o perioadă care poate fi minunată, de ce avem nevoie de centre multidisciplinare pentru gestionarea ei?

Pentru că, la fel ca orice schimbare, menopauza poate provoca anumite neplăceri, cele mai des întâlnite fiind clasicele bufeuri, insomniile și schimbările de dispoziție, care creează multă confuzie în viața femeilor.

„De obicei, acesta este momentul în care majoritatea femeilor decide să se prezinte la un medic pentru a solicita ajutor și consiliere. Având în vedere că femeile au fost învățate că medicul care are grijă de feminitatea lor este specialistul ginecolog, principala adresabilitate este către noi, către ginecologi. Dar ginecologia nu este unică și nici nu se ocupă de menopauză în totalitate. Având în vedere că menopauza reprezintă o nouă etapă în homeostaza organismului, este important să fie abordată multidisciplinar”, mai spune dr. Sasu.

Multidisciplinaritatea e un trend în medicină în general, spune și dr. Călin Todoran. Pornind de la deja cunoscutele tumor board-uri, acele echipe multidisciplinare necesare pentru tratarea eficientă și rapidă a bolilor oncologice, la fel a început să se extindă și în alte arii, iar menopauza nu face excepție, pentru că în echipă multidisciplinară se lucrează mult mai bine decât de unul singur, ca medic.

„Dacă mai demult medicii făceau de toate, acum încet-încet parcă lucrurile încep să se trieze și fiecare să se axeze pe câte o părticică, dar una pe care să o facă din ce în ce mai bine. Și-atunci și pacienta știe că medicul ei face numai lucrurile respective, deci că are cea mai mare experiență în acea arie. Medicii încep să se nișeze pe anumite domenii ca să fie cei mai buni, iar lucrurile se fac cel mai trainic și mai benefic în echipe multidisciplinare”, spune dr. Todoran, care, având experiența deschiderii Centrului de menopauză de la Cluj, mărturisește că cel mai greu este, de fapt, să faci echipa, după care colaborarea între medici e mult mai ușoară, când ei au un interes comun pentru același domeniu, în cazul acesta – menopauza.

Ce medici găsești în astfel de centre?

În centrul echipei multidisciplinare de la centrele din Cluj și Constanța se află medicul ginecolog. De regulă, fiecare femeie se programează la un ginecolog, iar acesta o ghidează mai departe către alte specialități medicale sau analize.

Atunci când pacienta are nevoie într-un timp scurt de mai multe consulturi, ea primește numărul de telefon al unui patient care, adică o persoană dedicată care să o programeze rapid peste tot, fără bătăi de cap.

O colaborare esențială și care nu poate lipsi este între medicul ginecolog și cel endocrinolog, care recomandă și interpretează o serie de analize medicale în contextul de viață al fiecărei paciente. Ulterior, în funcție de rezultate și împreună cu istoricul medical familial al pacientei, ginecologul și endocrinologul o trimit și către alte specialități: medic cardiolog, medic de medicină internă, medic genetician, hematolog, radiolog, urolog, reumatolog, medic nutriționist sau psihiatru.

Chiar dacă Centrele de management al menopauzei din cadrul rețelei de sănătate Regina Maria lucrează în echipe multidisciplinare în care sunt medici de diferite specialități, acest lucru nu înseamnă că, obligatoriu, toate pacientele trebuie să treacă pe la toți.

În afară de colaborarea ginecolog-endocrinolog, fără de care nu se poate stabili tratamentul cel mai bun, celelalte specialități medicale sunt abordate în funcție de nevoile și factorii de risc ai fiecărei femei.

„Poate pentru unele paciente nu-i neapărat oportun să meargă la nutriționist sau un preparator fizic, dacă ea are un indice de masă corporală mic, deja are o dietă adecvată și face sport. Și-atunci, dacă vorbim de o pacientă slabă, care știe cum se mănânce, cum să suplimenteze proteinele, la ea se poate să fie doar un deficit hormonal, iar ginecologul și endocrinologul pot să regleze din hormoni lucrurile respective, astfel încât substituția hormonală să echilibreze rata metabolică, iar pacienta să repună masa musculară”, spune dr. Călin Todoran.

Un centru de menopauză pornește de la un pachet de analize de bază, după care, investigând istoricul familial al pacientei, analizele și investigațiile se pot extinde. „Avem nevoie să avem toată echipa și să putem trimite rapid la alți medici pentru orice nelămurire a pacientei. De exemplu, dacă avem un istoric de diferite intoleranțe alimentare sau probleme ale microbiomului intestinal – că extrem de multă lume are astfel de situații – avem un medic care este pasionat de tot ce ține de tractul digestiv. El știe să gestioneze foarte bine partea asta, ceea ce ne ajută și pe noi, ca medici ginecologi, care inițiem tratamentul de substituție hormonală, pentru ca epurarea metaboliților răi din estrogen sau a anumitor produse pe care le consumăm să fie eliminate pe o cale sigură digestivă”, explică dr. Todoran.

Ambele centre de management al menopauzei au, în echipă, și specialități din ramuri conexe, non-medicale, cum ar fi psihologul, iar la Cluj există și kinetoterapeut, care urmează să fie inclus și în echipa de la Constanța.

„Nu trebuie să reducem femeile doar la corpul fizic, este necesară și abordarea psihologică și emoțională. Dar și partea de mișcare, de întreținere fizică, s-a dovedit că e foarte importantă, pentru că simptomele legate de bufeuri, de insomnie sunt mult ameliorate când femeia face sport”, spune dr. Simona Sasu, de la centrul din Constanța.

Importanța endocrinologului în gestionarea menopauzei

Dr. Antonia Kiraly este medic primar endocrinolog la Centrul din Cluj. Uneori, pacientele ajung la ea trimise de medicul gincolog, dar alteori ea e cea care trimite către ginecologie. Specialitatea ei, endocrinologia, joacă un rol crucial în menopauză, atât în cea fiziologică, adică cea care debutează la o vârstă medie de aproximativ 51 de ani, dar și în cea precoce – termenul medical fiind cel de insuficiență ovariană primară – adică în menopauza care apare la vârste de sub 40 de ani, deci mult mai devreme decât ar fi normal, fiziologic.

Rolul endocrinologului este, în etapa de menopauză, nu numai de a analiza hormonii sexuali – estrogen, progesteron și testosteron –, ci și de a depista eventuale alte afecțiuni frecvente în această etapă de vârstă, afecțiuni cum ar fi cele tiroidiene.

„De multe ori, simptomele disfuncției tiroidiene, pot să mimeze simptomele menopauzei sau se pot adăuga simptomelor menopauzei, afectând și mai mult calitatea vieții femeilor. Deci este extrem de important ca aceste disfuncții să fie diagnosticate și tratate corespunzător”, explică dr. Kiraly.

De exemplu, hipertiroidismul, adică funcționarea în exces a glandei tiroide, poate duce la manifestări foarte asemănătoare cu cele ale menopauzei, în special transpirații excesive, inclusiv nocturne, creșterea pulsului, insomnie, agitație, iritabilitate sau chiar manifestări depresive.

Pe de altă parte, hipotiroidismul, deci funcționarea insuficientă a tiroidei – care este mai frecventă decât hipertiroidismul – poate duce la alte simptome care se pot confunda cu cele ale menopauzei: creștere în greutate, oboseală cronică, tulburări de concentrare și de memorie.

„Nu doar diagnosticul diferențial e important, dar și diagnosticul tulburărilor hormonale tiroidiene care pot să se adauge simptomelor menopauzei și care le pot agrava. Și atunci sigur că e foarte important să tratăm atât disfuncția tiroidiană, fiindcă tratând disfuncția tiroidiană este posibil ca cel puțin o parte dintre simptomele menopauzei să se amelioreze, iar ceea ce persistă să tratăm suplimentar prin tratamentul hormonal substitutiv de menopauză. Deci uneori lucrurile se pot întâmpla combinat, de aceea este foarte important să abordăm pacientele multidisciplinar”, explică medicul endocrinolog.

Dar endocrinologul nu se ocupă numai de tiroidă și de hormonii sexuali, ci și de excesul de prolactină, de sindromul de ovar polichistic sau de diagnosticarea și tratarea osteoporozei, care este unul din riscurile importante ale menopauzei.

Substituția hormonală, în centrul tratamentului, dar nu singură

„Menopauza în sine se caracterizează prin deficit de estrogen, și-atunci bineînțeles că opțiunea principală care intră în discuție este substituția estrogenului. Acel estrogen care este deficitar în grade variabile, mai deficitar cert în insuficiența ovariană primară, dar deficitar invariabil în orice menopauză, acela este cel pe care noi ne dorim să îl substituim”, explică dr. Antonia Kiraly.

Tratamentul de substituție a estrogenului trebuie să fie asociat cu substituție de progesteron, care are rolul de a contracara efectele estrogenului de îngroșare a endometrului, adică mucoasa internă a uterului. Sunt situații în care progesteronul nu este necesar, cum ar fi atunci când menopauza este urmarea îndepărtării chirurgicale a uterului, în cazul unei histerectomii.

Există mai multe metode de administrare a tratamentului de substituție hormonală. Pentru estrogen, se preferă administrarea transdermică, adică prin piele, cu produse sub formă de spray-uri, geluri sau plasturi. „Conform studiilor, administrarea transdermică este cea mai sigură, fiindcă administrând estrogenul pe piele se evită metabolizarea în ficat, ceea ce reduce semnificativ riscul de tromboză, deci de cheaguri de sânge, aceasta fiind una dintre posibilele complicații ale substituției hormonale”, explică medicul endocrinolog.

Există însă și variante de administrare orală, sub formă de tablete, iar pacientele sunt întotdeauna informate asupra beneficiilor și riscurilor fiecărei variante.

Progesteronul poate să fie administrat fie pe cale orală, fie pe cale intravaginală, sub formă de capsule sau dispozitive intrauterine, iar mai rar și pe cale transdermică.

Tratamentele de substituție hormonală sunt întotdeauna personalizate și țin cont nu numai de rezultatele analizelor, ci și de istoricul medical al pacientei sau al familiei ei, motiv pentru care, din nou, apare necesitatea lucrului în echipă multidisciplinară, în care medici de diferite specialități evaluează factorii de risc.

Chiar dacă tratamentul cu estrogen este foarte eficient în ameliorarea simptomelor menopauzei, în special în ceea ce privește bufeurile și transpirațiile nocturne, care de obicei scad în intensitate și frecvență încă din prima lună de tratament, există multe alte simptome asociate menopauzei care pot să răspundă mai greu sau mai târziu la tratamentul estrogenic, mai spune dr. Kiraly.

Din acest motiv, alți medici din echipele multidisciplinare pot prelua probleme care țin, de exemplu, de durerile articulare, de oboseala cronică sau creșterea în greutate. „Pacientele trebuie încurajate să își modifice și stilul de viață. Alimentația sănătoasă joacă un rol important, activitatea fizică periodică la fel, psihoterapia cognitiv-comportamentală, din nou, poate să asigure ameliorarea semnificativă a simptomelor și a calității vieții”, spune dr. Kiraly.

„Pe termen lung, în prezența altor factori de risc, complicațiile pot să persiste. Și atunci avem nevoie de ajutorul colegilor din echipa multidisciplinară, de exemplu a colegilor cardiologi, astfel încât pe lângă tratamentul recomandat de endocrinologi și ginecologi, colegii să ne ajute suplimentar cu evaluarea și tratamentul specific în privința bolilor cardiovasculare sau, după caz, boli care țin de orice altă specialitate, astfel încât pacienta să primească ajutorul maximal”, adaugă medicul endocrinolog.

Totuși, există – chiar dacă numărul lor e în scădere în ultimii ani – și paciente care nu vor să urmeze tratamente de substituție hormonală, iar echipele multidisciplinare încearcă să găsească soluții și pentru ele. De exemplu, diferite suplimente alimentare alese personalizat, astfel încât trecerea prin perioada cea mai tulburătoare de menopauză să fie cât mai lină.

„Unele paciente care resping ideea de tratament hormonal poate au nevoie de anxiolitice, pentru faptul că nu pot dormi noaptea. Și, dacă psihologul nu rezolvă problema, atunci se face tranziția către medicul psihiatru, care inițiază anumite medicamente care ajută pacienta să se liniștească și să adoarmă”, spune și dr. Todoran, care menționează că acestea sunt totuși situații excepționale, având în vedere că, de obicei, pacientele singure cer tratamente hormonale.

Abordare holistică

Organismul femeii este un întreg și e necesar să fie abordat holistic, spune dr. Simona Sasu de la Centrul specializat în managementul menopauzei Regina Maria din Constanța. „Opinia mea este că e bine să lăsăm vanitatea deoparte și să acceptăm că omul nu este doar suma organelor și sistemelor sale, așa încât nu există o specialitate singulară care să poată pretinde că rezolvă toate provocările femeilor din această perioadă”, spune dr. Sasu, iar opinia îi este împărtășită de dr. Todoran și dr. Kiraly, ca, probabil, de toți membrii echipelor multidisciplinare specializate în menopauză.

Cu toții sunt de părere că numai colaborarea dintre medici de diferite specialități poate oferi un management calitativ al acestei etape firești din viața unei femei, astfel încât acestea să se simtă bine, prin funcționare optimă din toate punctele de vedere: fizic, mintal, psihologic și, de ce nu, și spiritual.

„Ar fi greșit să abordăm menopauza unilateral, adică nu doar noi, ginecologii, și nici doar endocrinologii. Pilonul principal este echilibrarea hormonală, iar aici variantele de tratament sunt diferite, dar fiecare dintre aceste tratamente au și efecte adverse și atunci e important să fie folosite sub îndrumarea personalului medical”, adaugă dr. Simona Sasu.

În paralel cu administrarea tratamentului de substituție hormonală, care se recomandă femeilor care își doresc acest tratament, care au indicație pentru el și care nu prezintă contraindicații, fiecare din ceilalți medici se ocupă de specialitatea sa, astfel încât o femeie care calcă pragul unui centru de manangement al menopauzei să fie verificată și tratată în toate ariile care reprezintă sau ar putea reprezenta puncte slabe.

De cele mai multe ori, ajung la cardiolog și nutriționist, pentru că multe paciente care intră la menopauză după vârsta de 50 de ani au și probleme cardiovasculare, în vreme ce diabetul zaharat necontrolat cu complicații cardio-vasculare reprezintă o contraindicație a tratamentului hormonal. „Cu ajutorul colegului diabetolog, o femeie cu diabet zaharat necontrolat poate să devină o femeie cu diabet zaharat controlat, deci se va preta și pentru tratamentul hormonal substitutiv, acesta putând chiar să îi amelioreze profilul glicemic”, explică dr. Kiraly.

„Uneori pacientele prezintă anumite contraindicații la început, dar, prin evaluare și cu ajutorul echipei multidisciplinare, putem să reducem semnificativ și uneori chiar să înlăturăm aceste contraindicații”, subliniază medicul endocrinolog.

Psihologul, parte importantă în echipă

Psihologul este o parte importantă a echipelor multidisciplinare care gestionează menopauza. Atât medicii ginecologi, cât și cei endocrinologi trimit destul de des paciente către aceștia, atât pentru evaluare psihologică, cât și pentru consiliere psihologică sau, dacă psihologul este și psihoterapeut, atunci chiar pentru abordarea unei psihoterapii cognitiv-comportamentale mai îndelungate.

„Se întâmplă destul de frecvent să trimit paciente la psiholog, mai des decât către psihiatru, pentru că psihologul are mai degrabă căderea de a identifica, în cadrul evaluării, pacientele care au nevoie și de psihiatru. Din cauza bufeurilor și transpirațiilor nocturne care conduc la insomnie, pacientele de multe ori prezintă manifestări psihologice care le afectează foarte mult viața de zi cu zi: oboseală cronică, tulburări de concentrare și de memorie, nervozitate. Așa că un psiholog este de foarte mare ajutor”, menționează dr. Kiraly.

Dr. Simona Sasu a identificat și alte motive pentru care femeile aflate la menopauză aleg să meargă la un psiholog. „Principalul lucru pentru care apelează la psihoterapie este convingerea – veche, în opinia mea – care spune că femeia în momentul în care intră la menopauză este bătrână. Iar acesta e un șoc mare pentru femeie atunci când ajunge la menopauză, faptul că se consideră ca fiind de vârsta a treia”, mai spune dr. Sasu.

Dacă, de regulă, parcursul este la ginecolog sau endocrinolog, după care psiholog și, la nevoie, psihiatru, există și situații inverse, când o pacientă care merge la psihiatru pentru că identifică simptome de depresie sau anxietate ajunge să fie trimisă, în urma evaluării, la ginecolog sau endocrinolog, pentru evaluarea menopauzei. Și nu de puține ori se constată că, de fapt, depresia sau anxietatea nu erau boli în sine, ci consecințe ale dezechilibrelor hormonale asociate menopauzei.

Urmărirea pacientelor pe termen lung

Într-un centru de expertiză în managementul menopauzei cum sunt cele din Cluj și Constanța lucrurile nu se opresc odată cu investigarea pacientei și cu stabilirea celui mai potrivit tip de tratament. E necesară urmărirea pacientei, atât pe termen scurt, pentru a monitoriza efectele tratamentului de substituție hormonală și, dacă e cazul, ajustarea dozelor, dar și de o monitorizare pe termen lung, pentru a preveni sau a reduce cât mai mult riscul unor posibile efecte adverse.

Dacă nu există factori de risc importanți, o femeie aflată la menopauză și care a început tratamentul hormonal va fi chemată de medicul ei ginecolog la evaluări care au loc la o lună, la trei luni și la șase luni de la începerea tratamentului.

„Unele paciente nu își doresc să vină la o lună și vin la trei luni. Nu-i greșit nici așa, dar noi încercăm să ținem pacientele cât de aproape, ca să vedem cum s-au îmbunătățit simptomele vechi și ce mai avem de optimizat până la trei luni, când e evaluarea standard. După vreo trei luni de tratament, organismul reușește să-și facă un obicei, să accepte că primește în fiecare zi hormoni și să se readapteze la lucrurile noi”, explică dr. Călin Todoran, medic ginecolog.

După primele trei luni, următoarele consulturi medicale și prevenția legată de factorii de risc le va face în funcție de recomandările personalizate ale fiecărui medic specialist.

„Dacă medicul cardiolog zice sunteți în regulă, veniți peste un an de zile pentru partea de prevenție cardiovasculară, pacienta se programează peste un an de zile. Dacă medicul endocrinolog recomandă să vină mai repede, pentru că să zicem că are hipotiroidism și are nevoie să regleze dozele mai rapid sau zice că e posibil ca, după terapia cu estrogen și progesteron, tiroida să înceapă să-și mai revină și să se mai regleze, iar necesarul de hormoni tiroidieni scade, atunci ea este chemată mai repede poate la medicul endocrinolog. Lucrurile nu sunt identice pentru fiecare pacientă, dar cel puțin o evaluare e necesară din punct de vedere al ginecologului undeva între o lună și trei luni de zile după inițierea tratamentului de substituție”, spune dr. Todoran.

Și pentru urmărirea pe termen lung recomandările variază în funcție de situația fiecărei paciente. Standardul este de ecografie mamară anual, mamografie o dată la doi ani, analize gincologice și testul Babeș-Papanicolau în fiecare an, ca și înainte de menopauză, și la fel, anual, restul analizelor de bază.

Când sunt situații în care, de exemplu, medicul radiolog suspectează că ar putea fi ceva în neregulă, va chema pacienta mai repede. „E un lucru foarte important, pentru că atunci și pacienta va face prevenție mult mai rapid. Orice se întâmplă sau dacă apare vreo problemă din punct de vedere al sânului sau avem un risc mai crescut sau se modifică ceva, afecțiunea este prinsă într-un stadiu incipient”, spune dr. Todoran.

De altfel, subliniază el, femeile care apelează la tratament de substituție hormonală în perioada menopauzei sunt mult mai disciplinate în ceea ce privește prevenția.

„O pacientă care face substituție hormonală este mult mai temătoare și mult mai disciplinată în ceea ce privește prevenția și se duce să-și facă controale, pentru că știe că ia hormoni și știe că trebuie să se ducă să-și facă investigațiile respective, chiar dacă nu o doare nimic. Noi trăim în paradigma conform căreia dacă nu te doare nimic nu te duci la doctor și, astfel, riști să te trezești în stadii avansate de boală. Dar ele, chiar și dacă ajung să fie diagnosticate cu boli maligne, studiile spun că sunt într-o proporție mare curabile, pentru că află în stadii incipiente de boală”, conchide dr. Călin Todoran de la Centrul de expertiză în managementul menopauzei Regina Maria din Cluj.  

Articol susținut de Regina Maria