Migrenele cu aură sunt asociate cu un risc crescut de atac cerebral. Șapte semne că o durere de cap anunță o urgență medicală

Migrena este o afecțiune care poate afecta profund calitatea vieții și uneori poate fi asociată cu un risc mai mare de atac cerebral și infarct. Așadar, dacă durerea de cap este însoțită de simptome precum rigiditate a gâtului, febră mare, slăbiciune musculară, paralizie facială, modificări ale vederii sau ale vorbirii, mergi imediat la spital!

Migrena este un tip de durere de cap severă, adesea pulsatilă și localizată pe o parte a capului. Durerea poate fi însoțită de greață, vărsături și o sensibilitate extremă la lumină și zgomot. Deși cauzele exacte ale migrenei nu sunt pe deplin înțelese, se crede că factorii genetici și de mediu joacă un rol semnificativ.

Pentru a diagnostica migrena, este necesar să existe cel puțin cinci atacuri migrenoase care să respecte criteriile specifice migrenei, fără semne de alarmă în istoricul medical, examenul clinic sau investigațiile efectuate, care să sugereze o altă cauză pentru durerile de cap.

Cele patru faze ale unei migrene

Un atac migrenos poate avea patru faze, deși niciuna dintre ele nu este obligatorie. Prima fază se numește prodrom și poate apărea cu câteva ore înainte de durerea propriu-zisă, manifestându-se diferit de la o persoană la alta. În această fază, pot apărea dificultăți de concentrare, căscat frecvent, iritabilitate, pofte alimentare (în special de dulciuri) și contracturi musculare la nivelul gâtului.

A doua fază este aura migrenoasă, care se manifestă cel mai frecvent sub forma unor luminițe sau linii în zig-zag. Aceasta durează între 5 și 60 de minute și este urmată de faza de durere de cap.

Durerea de cap, a treia fază a migrenei, este de intensitate medie până la severă, având un caracter pulsatil și fiind agravată de efort. În această fază, sensibilitatea la lumină poate deveni extremă, iar greața și vărsăturile sunt frecvente. Durerea de cap poate dura între 4 și 72 de ore dacă nu este tratată corespunzător.

Ultima fază, postdromul, poate dura între 2 și 3 zile. În acest timp, persoana afectată se poate simți epuizată după lupta cu durerea sau, în unele cazuri, poate experimenta o stare de euforie.

Migrenele cu aură sunt asociate unui risc crescut de AVC și infarct

Aura migrenoasă include o serie de simptome neurologice care preced durerea de cap caracteristică migrenei. Aceasta durează, de obicei, între 5 și 60 de minute și poate include:

• Perturbări vizuale, cum ar fi luminițe, puncte sau linii în zig-zag;
• Simptome senzoriale, cum ar fi amorțeală sau furnicături la nivelul feței sau mâinilor;
• Dificultăți de vorbire sau de limbaj;
• Mai rar, slăbiciune musculară.

Studiile au arătat că persoanele care suferă de migrene cu aură au un risc crescut de accident vascular cerebral (AVC) ischemic. Acest risc este deosebit de pronunțat la femeile sub 45 de ani care fumează sau utilizează contraceptive orale.

Pe lângă riscul de AVC, migrenele cu aură sunt asociate și unei predispoziții crescute de boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic. Deși mecanismele exacte nu sunt pe deplin înțelese, se crede că inflamația joacă un rol important.

De exemplu, un studiu realizat pe un grup de femei a arătat că migrenele cu aură, în combinație cu un profil de risc vascular crescut, au dus la o probabilitate mai mare de infarct miocardic, angină și proceduri de revascularizare coronariană. Aceste rezultate sugerează că migrena, în special cea cu aură, poate fi privită și ca o tulburare sistemică ce afectează sistemul endovascular​​.

Semnele unei urgențe medicale

În anumite cazuri, simptomele migrenei pot semnala o problemă medicală mai gravă, care necesită tratament de urgență. Potrivit unui sondaj realizat în SUA, migrenele sunt responsabile pentru aproximativ 3,5 milioane de vizite anuale la secțiile de primiri urgențe ale spitalelor.

Te confrunți cu cea mai puternică durere de cap din viața ta

Probabil ai avut dureri de cap și înainte, dar poți observa dacă o migrenă este mult mai intensă decât cele anterioare. Dacă durerea este diferită (de exemplu, simți junghiuri în locul durerii pulsatile obișnuite) sau dacă apare într-o zonă nouă a capului, aceasta ar putea semnala o problemă mai gravă, potrivit Cleveland Clinic. De asemenea, dacă durerea nu răspunde la tratament sau se agravează în ciuda acestuia, este momentul să mergi la spital.

Debut brusc al durerii de cap

O durere de cap care apare brusc și atinge o intensitate severă, în doar câteva secunde, reprezintă un semnal de alarmă major. Potrivit Mayo Clinic, acest tip de durere, cunoscut sub denumirea de cefalee fulgerătoare, poate indica prezența unui anevrism sau a unei hemoragii cerebrale. Anevrismul cerebral presupune dilatarea anormală a unui vas de sânge din creier, care poate să se rupă și să provoace sângerări interne, necesitând intervenție medicală de urgență. Hemoragia cerebrală poate cauza leziuni cerebrale permanente sau chiar deces, dacă nu este tratată rapid.

Rigiditate a gâtului și febră mare

Migrena însoțită de rigiditate a gâtului și febră mare poate sugera o infecție gravă, cum ar fi meningita. Meningita este o inflamație a membranelor protectoare care înconjoară creierul și măduva spinării, cunoscute sub numele de meninge. Simptomele includ dureri de cap severe, febră, rigiditate a gâtului, greață, vărsături, sensibilitate la lumină și confuzie. Este o afecțiune periculoasă care necesită intervenție medicală imediată pentru a preveni complicațiile grave sau decesul.

Slăbiciune musculară și modificări ale vederii sau vorbirii

Dacă migrena este însoțită de slăbiciune musculară, modificări ale vederii sau dificultăți de vorbire, acestea ar putea fi semnele unui accident vascular cerebral (AVC). AVC-ul apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este întrerupt sau redus, privând țesutul cerebral de oxigen și nutrienți. Persoanele care suferă de migrenă cu aură, caracterizată prin simptome vizuale sau senzoriale care preced durerea de cap, au un risc crescut de AVC. Simptomele includ slăbiciune bruscă sau amorțeală pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, probleme de vedere și pierderea echilibrului sau coordonării. Este extrem de important să recunoști aceste simptome și să acționezi rapid, deoarece tratamentul prompt poate salva vieți și poate reduce leziunile cerebrale.

Amorțeală, furnicături și convulsii

Senzațiile de amorțeală, furnicături sau convulsiile sunt simptome grave care pot indica o problemă neurologică serioasă. Aceste simptome ar putea anunța tulburări neurologice, cum ar fi scleroza multiplă, o afecțiune în care sistemul imunitar atacă teaca protectoare a nervilor.

Convulsiile, care sunt episoade bruște de activitate electrică necontrolată în creier, pot fi cauzate de diverse afecțiuni, inclusiv epilepsie, infecții cerebrale, traume craniene sau tumori cerebrale. Orice episod de convulsii necesită evaluare medicală imediată pentru a determina cauza și a începe tratamentul adecvat.

Confuzie sau schimbări ale stării de conștiență

Confuzia, dezorientarea sau schimbările stării de conștiență sunt motive serioase de îngrijorare. Aceste simptome pot fi asociate cu diverse afecțiuni grave, inclusiv leziuni cerebrale, infecții severe, tulburări metabolice sau intoxicații.

Leziunile cerebrale traumatice, cum ar fi contuziile sau hematoamele, pot duce la edem cerebral și la deteriorarea funcțiilor cognitive. Infecțiile severe, cum ar fi sepsisul, pot provoca disfuncții multiple de organ, inclusiv encefalopatie, care afectează funcția creierului. Orice schimbare bruscă și inexplicabilă a stării mentale necesită evaluare medicală imediată.

Slăbiciune facială

Căderea sau slăbiciunea unei părți a feței este un semn clasic de AVC. Acest simptom apare atunci când circulația sanguină către o parte a creierului este întreruptă, afectând mușchii feței.

Dacă observi că o parte a feței este căzută sau nu poți zâmbi simetric, este esențial să mergi imediat la camera de gardă. Recunoașterea rapidă a simptomelor de AVC și intervenția medicală promptă pot face diferența între recuperarea completă și invaliditatea permanentă.

Factori de risc

Potrivit studiilor, migrena poate fi asociată cu alte boli genetice, cum ar fi CADASIL (arteriopatie cerebrală dominantă autozomală cu infarcte subcorticale și leucoencefalopatie). Pacienții care suferă de această afecțiune prezintă numeroase accidente vasculare mici. De asemenea, migrena poate fi legată de sindromul antifosfolipidic, o tulburare de coagulare a sângelui.

Aceste afecțiuni asociate pot crește semnificativ riscul de AVC. Dacă o persoană cu migrenă are rude apropiate care au suferit AVC sau demență la vârste mai tinere de 65 de ani sau dacă au avut avorturi spontane sau tromboze, este recomandat să facă teste pentru aceste afecțiuni.

Ce se întâmplă când ajungi la Urgențe

Atunci când te prezinți la camera de gardă cu o migrenă severă, medicii vor începe prin a evalua simptomele. În funcție de acestea, pot recomanda teste imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau rezonanță magnetică (MRI), pentru a exclude afecțiuni grave precum AVC-ul sau anevrismul cerebral.

Pot fi administrastrate medicamente pentru a ameliora durerea și alte simptome asociate, printre care:

• Antiemetice: pentru a ajuta la ameliorarea stărilor de greață și a durerii;
• Dihidroergotamină: utilizată pentru tratamentul migrenei prelungite;
• Antiinflamatoare nesteroidiene și steroizi: pentru a reduce inflamația și durerea;
• Sumatriptan: pentru ameliorarea rapidă a migrenei;
• Acid Valproic: un medicament anticonvulsiv folosit pentru ameliorarea durerilor de cap;
• Difenhidramină: un antihistaminic care poate ajuta la ameliorarea simptomelor migrenei.

În cazuri rare, medicii pot prescrie opioide, dar acest lucru este evitat din cauza riscului de dependență și a efectelor secundare.

Din fericire, migrena nu este, de obicei, o afecțiune care pune viața în pericol, dar se poate croniciza în lipsa tratamentului adecvat, adică să apară cu frecvență din ce în ce mai mare, până când poate să ajungă să devină zilnică. Pentru a gestiona mai bine migrenele, este important să se mențină un program de somn regulat, cu aceleași ore de culcare și de trezire în fiecare zi, inclusiv în weekend. Activitatea fizică zilnică, ideal în aer liber pentru cel puțin 30 de minute, este recomandată. De asemenea, este esențială o hidratare corespunzătoare și mese regulate. La birou, o postură corectă și purtarea ochelarilor cu protecție, mai ales în cazul fotofobiei, pot ajuta la prevenirea migrenelor.

Dacă, totuși, migrenele apar mai frecvent de două episoade pe lună sau dacă sunt mai mult de patru zile cu migrenă timp de cel puțin trei luni consecutiv, se recomandă vizita la medicul neurolog pentru a discuta opțiunile terapeutice disponibile.