Miracol norvegian? Cum a ajuns țara scandinavă prima din lume unde mașinile electrice au peste jumătate din piața mașinilor noi

Roadele unui program început acum 15 ani se văd în Norvegia, care a ajuns țara europeană în care se vând cele mai multe mașini 100% electrice. Mai mult, în martie, datorită unei situații speciale, aceste mașini au atins o cotă de 60% dintre toate mașinile noi, pondere nemaivăzută. Norvegia este un model despre cum pot fi ”propulsate” mașinile electrice, dar există și ”umbre” în acest tablou ce pare super-luminos. În articol puteți citi despre condițiile speciale care au dus la miracolul norvegian, despre constrângeri, despre cei supărați de situație și despre un obiectiv ce pare nebunesc.

În Norvegia s-a întâmplat în martie ceva cu totul special: dintre cele 18.300 de mașini noi înmatriculate în țară, peste 10.700, adică 58%, au fost mașini 100% electrice. Este un record chiar și pentru Norvegia și este uimitor, dacă ținem cont că în țările UE electricele au cam 1% din piață.

Drumul până aici a fost lung și a conținut încurajări, dar și constrângeri, Norvegia fiind, alături de Danemarca, țara unde mașinile pe benzină și motorină sunt cele mai scumpe din Europa.

În Norvegia se vând cam 150.000 de mașini noi/an, iar ponderea electricelor a crescut fantastic, de la 5% din vânzări în 2013, la peste 30% anul trecut și 60% în martie 2019.

În Norvegia s-au vândut anul trecut 147.000 de mașini noi, iar cel mai bun an a fost 2017, cu 158.000 de mașini. În ultimul deceniu, cel mai slab an a fost 2009, cu 98.000 de mașini vândute.

Ei bine, anul trecut în Norvegia s-au vândut 46.000 de mașini full-electrice, adică de 70 de ori mai multe decât în România, de trei ori mai multe decât în Regatul Unit și cu 10.000 peste cifrele din Germania. Valoarea este impresionantă dacă ținem cont de faptul că Norvegia are doar 5,3 milioane de locuitori.

Pe de altă parte, vânzările de mașini diesel noi au scăzut cu 28% anul trecut, iar la benzină, cu 17%. Cele mai vândute mașini electrice sunt Model 3 și Model S de la Tesla, Volkswagen e-Golf, BMW i3, Nissan Leaf și Renault Zoe.

Cifrele din martie 2019 au o explicație: au sosit, după o lungă așteptare, primele mașini Tesla Model 3, care costă de la 45.000 euro. Și Audi a lansat SUV-ul e-tron, de la 65.000 euro. Consiliul pentru trafic rutier, care a comunicat datele, estimează că mașinile electrice pot încheia anul la o cotă de 50% din piață.

Norvegia și-a propus ca în 2025 să interzică vânzarea de mașini pe benzină și motorină, dar sunt multe voci care spun că acest lucru nu are cum să se întâmple atât de repede.

Țara scandinavă a decis acum 15 ani să transforme parcul auto și să ajute în mod eficient introducerea mașinilor electrice. În Oslo a început încă din 2008 crearea unei infrastructuri de încarcare, iar mașinile electrice au început să se vândă bine după 2010 când au apărut și modele precum Nissan Leaf și mai târziu Tesla.

Subvențiile și diversele scutiri de taxe au făcut ca mașinile 100% electrice să fie și cu peste 10-15.000 de euro mai ieftine decât prețul de lista și în acest fel, modele precum Tesla Model 3, Volkswagen e-Golf sau Nissan Leaf au ajuns să se vândă în câteva mii de exemplare/an fiecare, în timp ce în multe țări europene abia își găsesc câteva sute de clienți.

Poșta norvegiană a cumpărat sute de mașini utilitare electrice de la Renault (foto – Renault)

În același timp, mașinile convenționale pe benzină și motorină au fost ”ultra-taxate” și aceste modele au ajuns în unele cazuri să coste și cu peste 20.000 de euro mai mult decât în alte țări europene. Taxa de import este de câteva mii de euro, TVA-ul este de 25% și, în aceste condiții, mașinile diesel sau pe benzină devin neatractive. În plus, costurile de utilizare sunt de câteva ori mai mici la o mașină electrică. Rămâne însă un mare dezavantaj; autonomia care la mașinile electrice ceva mai ieftine este de sub 200 km (micșorată și de clima rece a țării).

În afară de subvenții, cumpărătorii de electrice sunt scutiți și de taxa la cumpărare, care poate depăși 25% din valoarea vehiculului și au o mulțime de gratuități zi de zi: parcare în centrul orașului, scutiri de taxe la intrarea în tuneluri și pe ferryboat și dreptul de a merge pe banda de autouz. Într-o țară cu autostrăzi, tunele și tarife mari de parcare, aceste scutiri pot aduce, arată unele calcule, chiar și economii de peste 8.000 de euro/an, dar media este cam la 3.000 – 4.000 de euro.

Norvegia a ales această cale și fiindcă are o mulțime de râuri și de hidrocentrale, peste 98% din energia electrică fiind produsă de acestea la un cost foarte mic și într-un mod cu adevărat curat. Având electricitate ieftină, Norvegia își poate permite să încurajeze mașinile electrice mult mai mult decât țările unde electricitatea este obținută din combustibili fosili, deci nu prea ecologic.

Modelul norvegian nu ar avea succes în majoritatea țărilor fiindcă nu ar fi posibilă introducerea rapidă a unor taxe uriașe pentru mașinile pe benzină și motorină.

În plus, prea puține țări pot produce energie electrică la un cost atât de mic precum Norvegia, astfel că nu ar fi viabil.

În Norvegia, statul a avut și bugetul necesar pentru a investi într-o rețea amplă de stații de încărcare, model care nu a fost până acum urmat de mai mult de câteva țări. Nu în ultimul rand, norvegienii au un nivel de trai extrem de bun și își permit mașini mai scumpe decât est-europenii, de exemplu, pentru scandinavi mașina electrică fiind în multe cazuri al doilea vehicul personal. Multe familii aleg mașina electrică pentru a parcurge distanțe mai scurte, pentru a merge la serviciu, ideea fiind să profite de scutirile de taxe de drum și de parcare, pentru a face economii. Pentru vacanțe și alte deplasări lungi, norvegienii folosesc în general SUV-uri convenționale.

Nissan Leaf (sursa – Nissan)

Acest lung program de susținere a mașinilor electrice a atras însă critici care spun că statul a cheltuit mult cu subvențiile și a pierdut venituri din impozite, prin descurajarea puternică a cumpărării de mașini diesel și pe benzină. În plus, este de așteptat ca o bună parte dintre subvenții să dispară în câțiva ani și cumpărătorii de electrice nu vor fi prea fericiți.

Întrebarea care se pune este următoarea: un astfel de model agresiv de promovare a mașinilor electrice este viabil și normal, mai ales că suprataxează celelalte tipuri de mașini?

Despre obiectivul 2025, an în care să se vândă doar mașini electrice în țară, se poartă discuții aprinse și nu este clar dacă propunerea este fezabilă.

De exemplu, consultanții de la Institute of Transport Economics spun că, cel mai probabil, se va atinge o cotă de 75% fiindcă sunt mai mulți factori care-i pun pe gânduri pe potențialii cumpărători. De exemplu mulți nu au propriul loc de parcare și deci nu își pot pune o stație de încarcare pe care să o folosească oricând au nevoie.

Cei de la Norwegian Electric Vehicle Association (NEVA) spun că ținta 100% este fezabilă, dar spun că riscul este ca mașinile dorite să nu fie disponibile pentru clienți. În acest moment timpul de așteptare poate trece și de un an.

Surse: Automotive News, Reuters, Bloomberg, AFP