Mizele majore pentru economie ale unei decizii politice: Mutarea autostrazii Sibiu-Pitesti pe ruta Sibiu-Brasov ar fi un dezastru pentru Uzina Dacia

Autostrada Sibiu – Pitesti ar putea sa nu se mai faca in urmatorii sapte ani. Ideea este sustinuta de Dan Sova, ministrul marilor proiecte, care propune in schimb mutarea Coridorului IV pe ruta Sibiu – Brasov, contrar cerintelor si planurilor UE. Intentiile ministrului Marilor Proiecte a starnit neliniste in interiorul uneia dintre cele mai importante companii din tara: Dacia. Astfel, sindicalistii uzinei de langa Pitesti iau in calcul un protest de amploare, in timp ce sefii de la Dacia catalogheaza schimbarea intentionata drept „un dezastru pentru Uzina Dacia” si un mare „deserviciu adus economiei romanesti”.

Autostrada Sibiu – Pitesti ar putea sa nu se mai faca decat dupa anul 2020, cel putin asa sustine Dan Sova, ministrul marilor proiecte care propune mutarea Coridorului IV[n.r. denumire ce nu mai exista si folosita gresit de catre autoritati] pe ruta Sibiu – Brasov. Sova justifica schimbarea traseelor prin costul prea mare in cazul autostrazii Sibiu – Pitesti, desi 85% din fonduri vin de la Uniunea Europeana, iar autostrada in discutie este un proiect prioritar al UE (proiectul prioritar 7) si aflat si pe noul coridor Rin – Dunare.

Sova a declarat ca este vorba deocamdata despre optiunea sa personala si ca, in vizunea sa, autostrada sibiu – Pitesti ar trebui realizata dupa anul 2020. Ministrul Marilor Proiecte a mai spus ca, pe aceasta problema, Comisia Europeana ar urma sa se pronunte pana la sfarsitul anului.

Sindicalistii Dacia se gandesc la protest

Cu toate acestea, declaratiile si intentiile lui Sova a starnit nelisnisti nu doar in ran dul autoritatilor locale, ci si in sanul unei din cele mai mari companii din Romania – Dacia.

Sindicalistii de la Dacia au avut mai multe discutii cu privire la efectele acestei mutari, dar si la efectele regionalizarii si chiar iau in calcul un protest de amploare, informeaza Adevarul.

„Mutarea autostrazii este unul dintre motivele pentru care am dezbatut si o vom mai face in urmatoarele zile. Noi astepam doua autostrazi: Pitesti – Sibiu si Pitesti – Craiova ca sa putem avea aceiasi furnizori cu Ford”, a declarat Nicolae Pavelescu, liderul sindicatului Automobile Dacia.

Vicepresedinte Dacia: „Ar fi un dezastru pentru Uzina Dacia”

Pe langa nemultumirea sindicalistilor, nici conducerea Dacia Mioveni nu este incantata de propunerea lui Sova, dupa cum noteaza publicatia citata.

Uzinele Dacia

Foto: daciagroup.com

„Mutarea ar fi un dezastru pentru Uzina Dacia. La ora actuala, noi livram pe coridorul Pitesti – Valcea – Sibiu – Nadlac 220.000 de autoturisme anual. Sa impartim aceasta cifra la maxim sapte vehicule, atatea cate intra pe un trailer, si rezulta circa 40.000 de trailere care vor trebui sa mearga in continuare pe acest traseu chinuit. Nu stiu ce vor cu aceasta incercare si de ce au luat in calcul o schimbare a traseului fara sa tina cont de deserviciul pe care l-ar face Uzinei Dacia si economiei romanesti. Renuntarea la autostrada Sibiu – Pitesti se va simti in pretul final al autoturismelor noastre si, in cele din urma, noi, Dacia, si noi, ca economie, vom avea de pierdut in fata concurentei”, a declarat Constantin Stroe, vicepresedinte Dacia.

Impotriva declaratiilor si planurlior lui Sova s-a arata si prefectul judetului Arges, Cristian Soare, liberal si coleg de alianta cu ministrul Marilor Proiecte.

Potrivit adevarul.ro, in timp ce Sova vorbeste de un cost foarte ridicat in cazul autostrazii Sibiu – Pitesti, prefectul Cristian Soare aminteste ca 85% din fonduri vin de la Uniunea Europeana (UE) si ca autostrada Sibiu – Pitesti este un proiect prioritar al UE. Mai mult, Soare se declara convins ca CE nu va accepta mutarea traseului pe ruta Sibiu – Brasov.

Dacia – circa 3% din PIB, 7,7% din exporturile Romaniei

Dacia si investitiile Grupului Renault reprezinta una din contributiile semnificative la PIB-ul Romaniei si unul din motoarele industriei din tara noastra.

In 2011, potrivit directorului comarcial al Dacia, Thomas Dubruel, compania avea o contributie de 2,9% la PIB-ul Romaniei si si o cifra de afaceri de 3,9 milioane de euro. Mai mult, pe langa faptul ca Dacia are peste 12.000 de angajati cu salarii peste medie, uzina de langa Pitesti sustine o buna bucata a industriei pe orizontala, avand circa 100 de furnizori.

Potrivit companiei, activitatile Uzinelor Dacia si ale platformei logistice de la Mioveni au generat in 2012 7,7% din exporturile Romaniei. Aceasta performanta claseaza Dacia pe primul loc in topul companiilor exportatoare ale tarii.

Unul din riscurile posibile in cazul uzinei Dacia este ca Pe termen mediu si lung sa se faca recentrari si relocari de productie in Franta, Maroc, India sau Rusia. Daca s-ar intampla asa ceva, economistii avertizeaza ca productia din intreaga zona se va prabusi pe orizontala, ar avea loc concedieri masive ale angajatilor uzinei si ale celor din intreprinderi conexe.

Trebuie amintit ca Ministerul Marilor Proiecte a scos la inceputul anului spre concesiune realizarea unei autostrazi sau drum expres care sa lege Pitestiul si Craiova (Ford). Autostrada ce ar trebui sa fie realizata de un investitor privat, va fi data in concesiune pe 30 de ani, timp in care investitorul va incasa taxa de utilizare si platile de disponibilitate din partea statului roman.

Totusi, desi procedura a fost anuntata in sistemul electronic de achizitii publice inca de la inceputul anului, autoritatile inca nu au luat nici o deciziei si nu exista nici o informatii cu privire la stadiul procedurii. Cu alte cuvinte, a trecut aproape un an si aautostrada Pitesti – Craiova a prins contur doar pe hartie.

Mai trebuie spus ca, intr-adevar, daca o autostrada din Pitesti pana la Craiova s-ar realiza, ea ar putea fi legata mai apoi de ramura sudica a Proiectului prioritar 7, A6 Lugoj – Calafat – unul din proiectele centrale pe harta UE.

Tronsonul Sibiu – Pitesti, inclusin hartile europene ca proiect prioritar si pe noul coridor Rin – Dunare

Proiectul prioritar 7 in Romania

Foto: Comisia Europeana

Tronsonul de autostrada A1 Sibiu – Pitesti face parte din proiectul prioritar numarul 7 (ce se suprapune in tara noastra peste fostul Coridor IV pan-european) si pentru care UE pune la bataie cei mai multi bani pentru a-l termina. Proiectul prioritar 7 prevede ca in Romania sa fie realizata A1 Nadlac-Sibiu-Pitesti-Bucuresti si A6 Lugoj – Calafat.

Din acest motiv, tronsoanele de autostrada de pe acest traseu beneficiaza de 85% fonduri nerambursabile de la UE. Acelasi lucru s-ar intampla si cu Sibiu – Pitesti in exercitiul financiar 2014-2020.

Mai mult, pe langa includerea autostrazii in discutie in proiectul prioritar 7, autostrada pe actualul traseu a fost mentinuta si in noul coridor european de transport Rin – Dunare, coridor stabilit la Zilele TEN-T 2013 de la Tallinn de acum trei saptamani.

Coridorul Rin – Dunare in Romania

Foto: Comisia Europeana

Coridorul Rin – Dunare, unul din cele doua care trec prin tara noastra, este o prioritate pentru sistemul de transport din UE si prevede ca prin Brasov sa treaca doar calea ferata, iar autostrada de pe acest coridor sa ramana stabilita pe acelasi traseu – Sibiu-Pitesti.

In plus, conform hartilor TEN-T autostrada prin Pitesti este in reteaua „Core” (n.r. de baza) si nu varianta prin Brasov (care intra in varianta extinsa – „Comprehensive” – mai putin urgenta).

Seful de la Autostrazi: „Coridorul IV sa-l inchidem prin Brasov, sa-l deschidem spre Bacau”

Declaratiile de acum ale lui Sova vin in contextul in care, saptamana trecuta, directorul general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale, Narcis Neaga, sustinea un lucru asemanator: transformarea autostrazilor Sibiu – Brasov si Brasov – Bacau in prioritati.

„Trebuie sa ne concentram pe ce ne trebuie acum, in momentul acesta, respectiv sa terminam Coridorul IV, sa inchidem Coridorul IV prin Brasov, eventual, daca se poate, si o ramura spre Pitesti. Dar Coridorul IV sa-l inchidem prin Brasov, sa deschidem din Brasov spre Moldova ca practic Brasovul sa fie orasul care va uni cele trei provincii romanesti, despre care s-a vorbit atata si se stie ca se doreste sa se faca acest lucru”, sustinea Neaga.

A3 Brasov – Comarnic realizata in concesiune, alimentata cu traficul de pe Valea Oltului

Trebuie amintit ca declaratiile celor doi sefi ai autostrazilor din Romania si intentiile de a schimba traseul autostrazii de la Sibiu spre Brasov vin in contextul in care guvernul incearca in acest an sa semneze o concesiune cu un partener privat pentru realizarea autostrazii Comarnic – Brasov. Aceasta autostrada ar urma sa fie realizata de catre partenerul privat si, odata terminata, va impune o taxa de autostrada.

Prin aceasta concesiune, statul se angajeaza la plati de disponibilitate, adica sa plateasca anumite sume de bani constructorului in caz ca acesta nu isi recupereaza banii de investitie din taxarea traficului de autostrada.

Astfel, in conditiile in care legaturile Sibiu – Brasov si Brasov – Moldova vor fi realizate prin autostrada, asa cum anunta acum seful CNADNR, trebuie amintit ca practic tot traficul dinspre granita de vest (A1), cel local si de pe Valea Prahovei, precum si traficul dinspre Moldova va intra in directia spre Bucuresti in autostrada Comarnic – Brasov.

Cifrele de trafic indica ambuteiaje pe viitor in cazul autostrazii de pe Valea Prahovei

Schimbarile de traseu Sibiu – Pitesti si Sibiu – Brasov

Foto: Hotnews

Mai mult actualele cifre de trafic, precum si cele preconizate pe urmatorii ani, indica si asa un potential de depasire a capacitatii pentru viitoarea autostrada de la Brasov la Comarnic.

„Cifrele de trafic previzionate de Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica (CESTRIN) (…), ne arata clar ca o eventuala autostrada Sibiu – Brasov, construita inaintea autostrazii Sibiu – Pitesti, va genera inca din 2020 un trafic care va depasi capacitatea viitoarei A3 Comarnic – Brasov. De asemenea, traficul va fi de trei ori mai mare decat capacitatea DN1 dintre Ploiesti si Comarnic. Iar daca se va continua pe ideea jonctiunii intre Autostrada Moldova si A3 la sud de Ploiesti, in 2020 in Bucuresti vor intra prin Colentina si Barbu Vacarescu peste 100.000 de vehicule pe zi. Adica tot traficul cumulat de astazi din Militari, Baneasa si Colentina! Vorbim de valori de trafic pentru care intrarea respectiva in Bucuresti nu este si nu poate fi pregatita vreodata”, se arata intr-o analiza publicata de Capital.

Astfel, exista riscul ca tot traficul de tranzit, de marfa si turistic sa se orpeasca intr-un mare ambuteiaj pe Valea Prahovei, cu atat mai mult cu cat intre Comarnic si Ploiesti, desi exista un drum de patru benzi, nu exista autostrada.

A3 Comarnic – Brasov – un pariu politic pentru Ponta si Sova

Realizarea autostrazii Comarnic – Brasov a devenit un adevarat pariu politic atat pentru Guvern, cat si pentru Dan Sova si premierul Ponta.

Primul Ministru spunea la inceputul anului ca, daca pan in 2016 nu va fi gata Comarnic-Brasov, nu va mai candida la urmatoarele alegeri parlamentare. La randul sau, Dan Sova spunea ca se va muta cu cortul pe traseul autostrazii Comarnic – Brasov pentru a se asigura ca lucrarile decurg conform planurilor.

De altfel, desi discutiile privind concesiunea au inceput inca de la inceputul anului, inca nici nu s-au depus ofertele finale, CNADNR hotarand sa prelungeasca termenul de depunere a ofertelor cu o luna de zile pana pe 15 noiembrie.