Moartea tacuta: Am descoperit ca am hepatita C chiar in ziua in care am implinit 37 de ani
Interviul cu medicul Florin Caruntu, de la Institutul Matei Bals, a mobilizat persoane care trec sau cunosc experiente cutremuratoare. “Si eu am avut hepatita C. Tratamentul e foarte dur, am ajuns aproape anemic, am slabit 12 Kg. […] am luat virusul de la o anestezie la dentist, inainte de ‘89”, povesteste un cititor de aproximativ 45 ani, care si-a descoperit boala la timp. A scapat. Altii sunt prinsi pe listele de asteptare, prinsi in menghina unui sistem care i-a infectat si care e depasit de numarul extraordinar de mare de cazuri, aproape 2.000.000 de suflete.
Mesajul lui ex-HCV: Am avut hepatita C…
Am descoperit ca am hepatita C chiar in ziua in care am implinit 37 de ani; am repetat timp de cateva luni analizele de transaminaze pentru a verifica stadiul (acut/cronic) si apoi am facut si o biopsie – ficatul nu era atins ireversibil, desi o aveam de vreo 15 ani, asa ca nu ma calificam pentru tratament…
Data fiind duritatea tratamentului (Interferon + Ribavirin), atingerea cat de cat ireversibila (fibrozarea) ficatului este unul din criteriile de calificare; dar nici prea atins nu e bine sa fie (la limita, ciroza) pentru ca scad sansele de reusita; in cazul meu, biopsia nu arata fibroza, in concluzie eram prea sanatos pentru tratament, desi ma simteam groaznic.
Am inceput o dieta si am luat niste medicamente naturiste (silimarina, cat’s claw, nu mai stiu ce) si am reusit sa-mi revin la normal, dar virusul era inca acolo, asa ca dupa trei ani, la o noua biopsie, eram tocmai bun sa incep tratamentul – a facut si asta parte din noroc.
Tratamentul a durat un an, a fost foarte dur (trei injectii cu Interferon pe saptamana, 5-6 pastile de Riba zilnic), am ajuns de la hemoglobina aproape maxima pana in vecinatatea anemiei din cauza Riba, am slabit de la 75 la 63 de kg etc., dar la sase luni de la terminarea tratamentului, cand am facut un test PCR ARN HCV pentru detectia virulsului – nimic: se parea ca scapasem.
Azi, la cinci ani de la terminarea tratamentului, sunt foarte bine: analize perfecte, viata normala.
Aveti grija, virusul C se transmite prin sange – eu l-am luat la o anestezie la dentist, datorita seringilor refolosite si „sterilizate” de dinainte de ’89.
Asa ca ori de cate ori sunteti intr-o situatie in care va poate ajunge ceva in sange, fiti atenti!
Cat despre cei care acuza modul in care sunt selectati cei care primesc tratament: ar fi bine sa va documentati si sa ganditi mai mult inainte de a acuza. De acord, problema e o tragedie personala, dar sistemul sanitar trebuie sa fie in slujba societatii in ansamblu, iar modul in care se iau deciziile tine cont de multi factori, scopul final fiind acela ca tratamentul sa aiba sanse maxime de succes, sa nu fie pierduti banii, nu putini, dati pentru el.
Exemplu concret, din cele mentionate mai sus – varsta: cu cat boala e descoperita la o varsta mai inaintata, cu atat e mai putin probabil ca tratamentul sa reuseasca, si nu din cauza medicamentelor, ci a uzurii corpului care, greu de contestat, apare odata cu trecerea anilor. Ca sa nu spun nimic despre faptul ca e posibil ca si boala sa fie mai avansata si mai greu de tratat in cazul asta.
Mai bine aveti grija cum faceti sex, injectii, transfuzii, cum va taiati unghiile, ce se intampla la dentist, chirurg etc., sa n-ajungeti s-aveti nevoie de tratament: cel pentru hepatita C e foarte dur, sunt destui cei care nu-l suporta, eu am avut noroc.
Mesajul lui mp: mama, 56 de ani, a luat virusul din spital
Oamenii in varsta plang in saloane pentru ca au depasit vartsa de 65 de ani si nu se mai califica pentru tratamentul gratuit. Listele pentru interferon sunt pe multi ani de aici inainte, oamenii se bat sa-l obtina gratuit. Da, tratamentul este ingrozitor, dar este SINGURUL care poate elimina virusul.
Mama mea are 56 de ani, a luat virusul din spital inainte de 89, prin transfuzie de sange. Sunt 24 de ani de atunci, momentul in care virusul – pana atunci abia simtit – incepe sa faca ravagii. Nu va bazati pe starea de bine, e aparenta. Sigur, conteaza alimentatia, conteaza odihna, dar e un virus. Daca nu e eliminat, sansele sa supravietuiesti, pe termen lung, tin de noroc.
DumneZeu sa-i ajute pe blonavi si pe doctorii care ii trateaza. Este cumplit ce e la usa lor, puneti-va si in locul acestor oameni. Noi ne ferim de o persoana pe care o stim cu asa ceva (desi boala nu este contagioasa), dar, psihic, bolnavii astia sunt marginalizati. Iar asistentele, doctorii ii vad zilnic, le fac analize de SANGE, e cumplit. Avem o populatie bolnava si niciun responsabil. Cel mai grav mi se pare ca infectarile s-au produs si dupa ce virusul a fost descoperit (1992). Chiar si in zilele noastre, atentie la ce stomatologi va duceti, atentie la cine va face injectiile, atentie, atentie.
Mesajul lui Dforum: si eu am Hepatita C
Si eu sunt „fericitul” posesor al virusului hepatitei C. Sincer, articolul asta mi se pare un pic reclama la interferon. Nu se mentioneaza faptul ca genotipul 1 (cu subvariantele lui) care predomina in Romania raspunde f. putin sau deloc la interferon. Si in plus nu se vorbeste despre efectele secundare ingrozitoare ale interferonului, efecte cu care poti ramane toate viata. Dupa ce m-am documentat pe internet am ales sa NU fac terapia cu interferon. In schimb am grija ce mananc, folosesc hepato-protectoare si sper sa apara in cativa ani un medicament mai performant decat interferonul.
Nota red:
- ar fi reclama daca nu ar fi liste de asteptare de zeci de persoane pentru medicament. problema nu e ca nu are cautare, ci ca subventia nu tine pasul cu numarul de cazuri.
- medicul Caruntu vorbeste clar despre sansele ca pacientul sa raspunda sau sa nu raspunda la Interferon
- tratamentul este foarte dur si poate sa nu dea rezultate. de altfel, daca dupa 4 luni pacientul nu raspunde la tratament, tratamentul se opreste.
Mesaj postat de Ina: prevenirea infectiei e sfanta!
Articolul este binevenit. As fi dorit sa se insiste un pic mai mult pe riscul foarte mare de infectare prin manichiura/pedichiura. Daca privesti pe fereastra unui cabinet de estetica vei vedea cum se folosesc aceleasi forfecute pentru toti (toate) clientele. Riscul este la fel de mare prin folosirea de instrumentar nesterilizat la stomatologie.
INTERVIURILE HotNews.ro