Moscova, ingrijorata de o initiativa legislativa a Chisinaului ce prevede inlocuirea limbii moldovenesti cu cea romana ca limba de stat

Autoritatile ruse se declara ingrijorate de o initiativa legislativa de la Chisinau ce prevede inlocuirea limbii moldovenesti cu cea romana ca limba de stat. MAE rus pune sub semnul intrebarii conformitatea acestui proiect de lege cu normele democratice, relateaza Agerpres.

Moscova „urmareste cu ingrijorare noua acutizare a dezbaterii socio-politice pe teme lingvistice, ce a urmat dupa introducerea, de catre deputatii din partea Partidului Liberal, a unei initiative legislative ce are drept obiectiv inlocuirea limbii moldovenesti cu limba romana ca limba de stat si incalcarea independentei drepturilor lingvistice, obtinute de-a lungul anilor, ale minoritatilor nationale care traiesc in tara, intre care si cea vorbitoare de limba rusa”, potrivit unui comentariu al Ministerului rus de Externe, citat de ITAR-TASS.

„Provoaca neliniste faptul ca in aspiratia lor obsedanta de a impune conditii dictate din exterior, autorii amintitului proiect de lege si cei care se afla in spatele lor sunt gata sa renunte la principiile statului suveran moldovenesc, stipulate in constitutie, si ignora structura interetnica, formata de-a lungul secolelor, a societatii moldovenesti”, se spune in comentariu.

Judecand dupa prima reactie aparuta chiar in Moldova la proiectul de lege mentionat, „acesta este putin probabil sa contribuie la armonizarea relatiilor sociale intr-un moment complicat, in care este necesara ajungerea la un acord pentru a depasi criza politica”, crede MAE rus.

Moscova pune intrebarea fireasca „in ce masura sustinatorii unirii lingvistice din Moldova isi coordoneaza planurile cu standardele democratice europene adoptate in acest domeniu, la care Chisinaul declara invariabil ca doreste sa se alinieze”.

„Nu putem sa nu luam in considerare si impactul devastator pe care asemenea initiative il au asupra procesului complex de restabilire a increderii intre Chisinau si Tiraspol, de apropiere a malurilor Nistrului, ca o conditie indispensabila pentru atingerea progresului in solutionarea transnistreana”, remarca diplomatia rusa.

Rusia spera ca „bunul simt si intelepciunea politica prevaleaza, cu scopul de a mentine armonia si intelegerea reciproca caracteristice in mod traditional societatii moldovenesti multietnice”, conform relatarii ITAR-TASS.

Proiectul de lege privind politicile lingvistice in Republica Moldova a fost elaborat si inregistrat in parlamentul de la Chisinau la sfarsitul lunii martie de catre deputatul liberal Ana Gutu. Acesta prevede ca in Republica Moldova se vorbeste limba romana (si nu moldoveneasca, cum este in prezent n.r.) si impune obligativitatea studierii in scoli in limba romana, in contextul in care in prezent exista unitati de invatamant cu predare in alte limbi, in special in rusa, iar in universitati exista grupe pentru studenti rusolingvi.

Potrivit autoarei proiectului, legea care este in vigoare in domeniu, adoptata in 1989, este invechita, iar „limba romana la ora actuala nu ocupa locul binemeritat in conformitate cu statutul sau atunci cand e vorba de sfera economica sau sociala”.

Deputatii din opozitie (cei din Partidul Comunistilor si deputatii neafiliati) si cei din Partidul Democrat al sefului legislativului Marian Lupu au anuntat ca nu vor sustine proiectul de lege.

Limba romana a fost declarata limba oficiala a Republicii Moldova in Declaratia de Independenta, dar Constitutia adoptata in 1994 a statuat drept limba de stat limba moldoveneasca. Doar aproximativ 75% din populatie vorbeste limba oficiala, potrivit recensamantului din 2004, iar in orasele mari din Republica Moldova precum Balti si Comrat se vorbeste preponderent sau aproape exclusiv in rusa.