Ne așteptăm la creșterea TVA la 21%de anul viitor, la majorarea accizelor și taxelor pe proprietate / ANAF are nevoie de încă un an pentru a trece la taxarea progresivă

„În timp ce premierul Marcel Ciolacu continuă să nege că TVA-ul va crește, cel puțin la alimente și medicamente, ne așteptăm la o creștere a cotei TVA (cu două puncte procentuale pentru cota principală) și la majorarea accizelor și a impozitelor pe proprietate”, arată un raport al UniCredit

Dacă adăugăm și o creștere mult mai mică a pensiilor prevăzută pentru anul viitor, acest lucru ar putea reduce deficitul bugetar până la aproape 5% din PIB în 2025, cu condiția ca arieratele (plățile amânate) Guvernului să nu fie prea mari, precizează documentul, semnat de Dan Bucșa, economistul șef pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit.

Autoritatea fiscală (ANAF )va avea nevoie de încă un an pentru a-și pregăti sistemele pentru trecerea la un impozit progresiv pe venit (probabil pentru 2026), care ar contribui la scăderea deficitului bugetar, mai arată documentul citat

UniCredit estimează o creștere a PIB-ului de doar 1,3% în 2025, dacă impozitele vor crește

O serie de majorări de taxe și transferuri guvernamentale mult mai mici ar trebui să ducă la o încetinire bruscă a creșterii economice în 2025, până la aproximativ 1,3%.

Discuțiile despre rate mai mari ale taxării progresive începând cu 2026 ar putea afecta în mod diferit creșterea salariilor.

Sectoarele care suferă de deficit de forță de muncă sunt susceptibile de a crește salariile peste productivitate și inflație.

În același timp, riscul conformării fiscale mai scăzute în sectoarele cu valoare adăugată mică este mare, cu excepția cazului în care ANAF reușește să îmbunătățească colectarea.

Ne-am aștepta ca guvernul să continue să investească în infrastructură, finanțată parțial prin transferuri de la UE, în timp ce capitalul privat și-ar putea reveni pe seama exporturilor și a producției industriale mai bune.
Ne așteptăm la unele tipuri de servicii, cum ar fi IT și transport, dar și sectorul ospitalității și cel al turismului să aibă de suferit în 2025, dacă taxarea progresivă este confirmată pentru 2026.

Riscul unei reduceri a ratingului ar deveni semnificativ în 2025-26 dacă deficitul bugetar nu începe să scadă

Scăderea cererii interne ar trebui să contribuie la reducerea în continuare a deficitului de cont curent, pe care îl estimăm la 7,0% din PIB în acest an și la 5,7% din PIB în 2025. Deficitul extern va fi acoperit în totalitate de investiții străine directe, fonduri UE și emisiuni de obligațiuni în străinătate, permițând BNR să-și mențină rezervele valutare. Ne așteptăm ca EUR-RON să treacă într-un interval de 5,00-5,10 în primul trimestru din 2025, odată ce toate alegerile se vor termina.

Estimăm o inflație peste 4% pentru 2024-2025

Estimăm că inflația va scădea până la 4,6% până la sfârșitul acestui an. Taxele mai mari de anul viitor ar alimenta inflația și ar menține-o peste 4%, în ciuda faptului că cererea mai slabă a consumatorilor va afecta nivelul inflației de bază. Intrarea inflației în ținta BNR este posibilă în 2026

Ne așteptăm la reducerea ratei dobânzii la 6,5% în acest an și la 5% în 2025

Cu inflația probabil mai mică cu peste un punct procentual în iunie decât cea estimată în prognoza BNR din luna mai, există posibilitatea de a reduce ratele dobânzilor. Cu toate acestea, BNR este foarte preocupată de riscurile fiscale și s-ar putea mărgini la doar două reduceri ale dobânzii în acest an, până la 6,5%, mai ales dacă banca centrală decide să lase un excedent mare de lichiditate pe piața interbancară. Anul viitor, rata de politică monetară ar putea fi redusă la 5%

Ne așteptăm ca economia să crească cu 2,4% în 2024 și cu 1,3% în 2025, guvernul înăsprind politica fiscală abia după alegerile din acest an.

Cererea internă va stimula creșterea în acest an, în vreme ce exporturile vor juca probabil un rol mai important în 2025.

Vedem EUR-RON se deplasează într-un interval de 5,00-5,10 în 1T25. Actuala coaliție de guvernare este probabil să câștige un alt mandat în decembrie.

Deficitul bugetar crește mai rapid decât în timpul COVID-19

Din cauza alegerilor parlamentare care vor avea loc foarte târziu, vedem riscul ca deficitul bugetar să depășească 7% din PIB în 2024, cu excepția cazului în care guvernul reduce cheltuielile sau decide să amâne plăți, producând arierate. O asemenea strategie ar afecta eforturile necesare anul viitor de a strânge baierele pungii. Campania electorală a oprit orice eforturi de îmbunătățire a colectării impozitelor, iar deficitul bugetar a crescut la 3,3% din PIB la sfârșitul lunii aprilie, mai mare decât în timpul pandemiei de COVID-19.

Execuția slabă a bugetului se explică atât prin cheltuieli mai mari decât cele planificate (ceea ce este obișnuit într-un an electoral), cât și prin venituri mai mici decât cele planificate (pe lângă colectarea slabă a veniturilor, impozitele aplicate companiilor energetice au scăzut în concordanță cu prețurile internaționale).

Estimăm o creștere a PIB-ului de 2,4% în 2024

Creșterea economică a încetinit până aproape de stagnare în primul trimestru din 2024, potrivit datelor preliminare privind PIB-ul. Cu toate acestea, ne așteptăm la revizuiri, deoarece datele nu se potrivesc cu indicatorii de frecvență ridicată din economia reală.

Am redus prognoza de creștere pentru acest an la 2,4% de la 2,7% și credem că consumul privat va rămâne puternic în acest an, pe fondul creșterii salariilor reale și a majorărilor de pensii din septembrie.

Creșterea prețurilor la locuințe este de bun augur pentru proiectele de locuințe, în timp ce investițiile în spații industriale și logistice continuă într-un ritm rapid. Ne așteptăm ca o cerere în creștere venită din partea UE să stimuleze producția industrială și exporturile în a doua jumătate a anului, deși importurile mai mari ar putea reduce impactul pozitiv asupra creșterii PIB-ului.