Negocierile pentru acordul de liber schimb UE-SUA: Americanii vor un mecanism de protectie a investitorilor, societatea civila din Europa se teme ca multinationalele ar putea fi protejate pe cheltuiala statelor

Franta sau Germania aduse in fata justitiei de multinatioane? Acordul de liber schimb dintre Europa si SUA, desi are un orizont indepartat, ar putea contine un mecanism de protectie a investitorilor pe care unii il acuza ca ingradeste actiunile statelor, scrie AFP.

In conditiile in care o noua runda de discutii s-a deschis luni la Washington, aproape 180 de organizatii si sindicate au publicat o scrisoare deschisa in care denunta o posibila „atingere adusa procesului democratic”, creand un sistem legal rezervat multinationalelor.

Aceasta ingrijorare apare din precedentele acorduri de liber schimb, in special cele incheiate intre Statele Unite, Mexic si Canada (Alena), care contin o clauza de protectie a investitorilor denumite „Investor-State Dispute settlement” sau ISDS.

In virtutea acestei reguli, societatile care se considera afectate de o schimbare a legislatiei in tarile in care au investit pot sesiza un tribunal arbitral – jurisdictie de drept privat – pentru a o contesta si a cere despagubiri.

In plina expansiune, acest mecanism permite firmelor sa obtina despagubiri in caz de expropieri ocolind tribunalele locale atunci cand impartialitatea acestora este pusa sub semnul intrebarii. Dar si modalitatile de aplicare au creat controverse.

Este vorba de cazul emblematic al Uruguayului, care este actionat in justitie de Philip Morris pentru faptul ca a ordonat majorarea suprafetei alocate avertismentelor sanitare pe pachetele de tigari.

Invocand acordul Alena, grupul Lone Pine Ressources ar putea solicita despagubiri de 250 de milioane de dolari Canadei, considerandu-se lezat de moratoriul asupra exploatarii gazelor de sist decis de Quebec.

Juridictii opace

Tinand cont de secretul care inconjoara discutiile, este imposibil de stiut pentru moment daca o astfel de clauza va figura in viitorul acord transatlantic (TTIP).

Mandatul de negociere incredintat Comisiei Europene de statele membre nu a fost facut public dar, potrivit documentelor interne care au circulat pe internet, acesta ar urma sa prevada un mecanism de reglare a conflictelor „de ultim resort”.

„Acest lucru a ridicat ingrijorari legate de faptul ca TTIP ar putea mina capacitatea guvernelor nationale de a actiona in interesele cetatenilor lor”, a avertizat recent House of Commons Library, un organism independent de consiliere a Parlamentului britanic.

De partea americana, negociatorul Dan Mullaney a fost clar: el a asigurat la jumatatea lui noiembrie ca incearca sa obtina „cel mai inalt nivel de protectie” pentru investitori si a adaugat ca un mecanism arbitral ar trebui avut in vedere.

Potrivit unui memo prezentat de Huffington Post, insistenta SUA de a impune un astfel de sistem reprezinta unul dintre principalele obstacole in negocierile comerciale efectuate in paralel de Washington cu regiunea Pacific.

„Statele Unite vor un mecanism deoarece cred ca este in sens unic, dar cand altcineva deschide o astfel de actiune impotriva lor, sunt socate”, a explicat Debra Steger, fosta negociatoare pentru Canada, care a relativizat insa pericolele acestui sistem.

Expert in drept international la universitatea din Arizona, David Gantz considera si el ca temerile societatii civile sunt usor exagerate, dar „nu golite de orice continut”.

„Nu v-ati dori ca guvernele sa fie in pozitia in care nu pot sa imbunatateasca sanatatea publica deoarece aceste masuri vor creste costurile multinationalelor”, a afirmat acesta.

Iar SUA au inceput sa tina cont de aceste nemultumiri. Intr-o anexa a acordului comercial semnat cu Australia, o clauza prevede ca, „cu exceptia rarelor circumstante”, masurile care vizeaza binele public nu vor fi considerate „expropieri indirecte”.

Contactata de AFP, Comisia Europeana a sustinut ca viitorul acord nu va „limita campul de actiune al guvernelor” si ca o intreprindere nu va primi despagubiri daca o reglementare sanitara sau de mediu ii reduce profiturile.

In prezent profesor la Universitatea din Ottawa, Debra Steger crede ca societatea civila ar trebui mai degraba sa-si concentreze atentia asupra opacitatii tribunalelor arbitrale.

„O ocazie buna de a afla ce se intampla! Totul este secret, verdictele nu sunt publicate”, afirma ea, adaugand ca investitorii cauta „adeseori” aceasta confidentialitate.

Departamentul american al Comertului nu a dorit sa faca niciun comentariu.