Ce teste cu drone fac rușii în România? Interviu cu istoricul Armand Goșu

Ciolacu s-a întâlnit în Italia cu un urmărit general.

FOCUS: 5 întrebări despre „ziua și drona”

România a trebuit să doboare, în trei zile consecutive, trei drone rusești (doar una confirmată ca atare, deocamdată, resturile celorlalte nefiind încă găsite). Luni, în a patra zi consecutivă, o altă dronă a fost urmărită de avioane F16, până a ieșit din spațiul aerian românesc.  

Doborârea dronelor reprezintă, totuși, o schimbare de abordare uriașă a autorităților române, față de situațiile precedente: până acum au preferat să le lase în pace, chiar dacă au zburat zeci de minute în spațiul aerian românesc, iar una, încărcată cu explozibil, s-a prăbușit pe un bloc din Galați. 

Și în ceea ce privește comunicarea pare că lucrurile s-au schimbat: președintele, urmat apoi de ministrul Apărării, au ieșit prompt și au anunțat doborârea aparatelor de zbor. Nicușor Dan a acuzat Rusia și a declarat că astfel de acțiuni sunt „inacceptabile.” Ministrul de externe Oana Țoiu l-a convocat pe ambasadorul Rusiei și i-a prezentat resturile primului aparat de zbor doborât. 

Rămân, totuși, multe întrebări la care avem nevoie de răspunsuri, cum ar fi următoarele: De ce vin dronele rusești, pe rând, una pe zi, nu mai multe? Dronele au fost trimise țintit către România sau doar deviate de la traseu de apărarea antidronă ucraineană? Dacă sunt trimise intenționat, care este scopul Rusiei? Ne putem aștepta la o agravare a situației în perioada următoare? Ce a determinat România să schimbe brusc abordarea acestor evenimente.

Pentru a încerca să răspund la aceste întrebări, l-am invitat la interviurile „Rațiunea, înapoi!” pe istoricul Armand Goșu, un bun cunoscător al spațiului ex-sovietic. Interviul integral poate fi urmărit pe YouTube. Mai departe, am selectat cele mai importante idei.

De ce vin dronele rusești în România?

Armand Goșu este de părere că suntem în fața „unor teste ale Rusiei, care încearcă să înțeleagă care sunt capacitățile militare ale României în combaterea dronelor”, la modul cât se poate de concret. Sunt testate trasee, unghiuri de atac, de picaj și așa mai departe, consideră istoricul. 

În ceea ce privește contextul, Armand Goșu face trimitere la intensificarea conflictului din Marea Neagră. De trei luni, ucrainenii au declanșat o vastă operațiune de scufundare a navelor din flota fantomă rusească, iar la rândul lor, rușii au lovit o navă încărcată cu propan care avea destinația Reni și, recent, o navă turcească cu cereale în largul orașului Odesa, care s-a scufundat.

„Pur și simplu, rușii reacționează la ofensiva ucraineană și ce le rămâne de făcut decât să intre în spațiu aerian românesc, să amenințe navele sub pavilion internațional, cu grâu, motorină, propan, care merg în porturile Izmail,  Reni, Odesa, să le atace, să le scufunde, nepăsându-le de legislația internațională? Pentru că aceste nave nu au nicio treabă cu războiul”, spune Armand Goșu. 

De ce s-au hotărât românii să le doboare?

„Aceasta este o întrebare de 100 de puncte”, spune istoricul, care presupune doar că la un nivel foarte înalt din statul român „războiul a fost reevaluat”. Goșu amintește faptul că încă mai există resturi de rețele de putere din 1989 în statul român și că nu știi ce anume urmăresc acestea în realitate. E posibil ca în ultimele săptămâni acești decidenți din umbră să fi fost chemați de americani sau de germani și să li se fi spus să doboare dronele rusești, crede expertul.

„Amintiți-vă că președintele Iohannis ascundea dronele prăbușite, nu recunoștea existența lor și se supăra când ucrainenii spuneau că au căzut pe teritoriul României”, amintește Goșu episoadele jenante din 2023, când localnicii din Plauru, județul Tulcea, povesteau cum dronele le trec pe deasupra caselor, iar autoritățile negau cu înverșunare. 

E bine că dronele sunt doborâte cu rachete de sute de mii de euro?

Armand Goșu spune că cel mai important este că România semnalizează partenerilor din NATO, dar mai ales Rusiei, că „nu este sat fără câini”. Din acest punct de vedere, nu este important costul rachetelor. 

„Prin doborârea dronelor care-i încalcă spațiul aerian, România face acum ce trebuia să facă de doi ani și jumătate. Cineva trebuie să răspundă pentru această întârziere”, crede analistul. 

Pe de altă parte, Armand Goșu invocă exemplul altor state, precum Polonia, care și-au procurat deja sisteme antidrone mult mai eficiente și nu mai trebuie să ridice avioane F-16 de la sol și să tragă în ele cu rachete de sute de mii de euro. Prin programul SAFE și România va achiziționa sisteme anti-dronă. 

„Săptămâna trecută a fost Salonul de aviație din Marea Britanie, unde vedeta a fost Ucraina, nu modele noi de Boeing și Airbus, ci dronele. Firmele ucrainene au semnat o grămadă de contracte pentru drone”, mai spune Goșu. 

La ce l-ar ajuta pe Putin o escaladare a războiului?

Istoricul este de părere că Putin nu are cum să câștige acest război dacă nu-l escaladează, mai ales în condițiile în care ofițerilor din armata rusă le convine de minune situația războiului de uzură. De ce? Pentru că aceștia câștigă bani de pe urma soldaților care merg la război pe bază de contract. 

Ca să nu fie trimiși în prima linie, acești soldați plătesc bani ofițerilor, pentru că în linia întâi de obicei îi așteaptă moartea, spune Armand Goșu. „Când pleacă militarul la atac cardul și PIN-ul rămân la ofițer”, spune istoricul, care adaugă că interesul ofițerilor din armata rusă este ca războiul să continue exact în aceste condiții, de uzură, pentru că reprezintă o sursă importantă de bani pentru ei. 

Putin, în schimb, trebuie să găsească o ieșire din această situație. „El nu poate da înapoi, să facă concesii, inclusiv la întâlnirea pe care a avut-o la Academia Navală a transmis „noi câștigăm”, iar cine nu este de acord cu el este dușman al statului”, mai consideră istoricul. Armand Goșu spune că în aceste condiții pacea nu se va putea face atâta vreme cât Putin va rămâne la putere. Cum ar putea arăta o ieșire din scenă a lui Putin? 

„Probabil că nu va fi ceva dramatic, va fi mai degrabă o negociere, dintre o parte din elite și Putin. Sau o revoltă a elitei care să-l oblige la ieșirea de scenă”, spune Goșu.

Cum a fost reacția politicienilor români la doborârea dronelor?

Armand Goșu spune că a remarcat poziționarea anti-Rusia din interiorul AUR, a senatorului Petrișor Peiu, în condițiile în care liderul partidului, George Simion, a fost acuzat că evită să critice Moscova. 

„E clar că a existat o presiune de la cei care-i finanțează, care i-au inventat sau care-i controlează că trebuie să facă frumos dacă vor să ajungă la putere. Dar în AUR în continuare există o altă echipă care dă semnale anti-ucrainene și pro-ruse”, mai spune istoricul.