Interviu cu o cercetătoare româncă din Italia care a studiat ascensiunea AUR și a populismului european.
FOCUS: Cum se vede criza politică din România în diaspora
Sorina Soare. FOTO: Arhiva personală
Pe fondul crizei politice din România, AUR domină sondajele de opinie și este favorit detașat pentru câștigarea următoarelor alegeri, fie la termen, fie anticipate. Dar va juca diaspora și de data aceasta un rol important în stabilirea câștigătorului? Am încercat să aflu mai multe lucruri despre cum văd românii din străinătate criza politică din România, de la cercetătoarea Sorina Soare, profesor de științe politice la Universitatea din Florența, autoarea mai multor lucrări despre populism și ascensiunea AUR, printre românii din Italia și Spania. În aceste țări, trăiesc peste 1,5 milioane de români.
De la distanță, nu se văd personajele politice, ci rezultatul crizei
Sorina Soare spune că românii pe care-i intervievează sunt la curent cu situația din România, dar nu se uită cu atenție la personajele politice, ci la efectele crizei: creșterea prețurilor, a taxelor, costul ridicat al vieții, instabilitatea economică. În ultimul timp, spune cercetătoarea, printre preocupările diasporei s-a adăugat și cea legată de incidentele cu drone:
„Ei le interpretează ca fiind o nouă probă că elita este incapabilă să apere interesul României. Pe această idee se creează potențialul de vot pentru AUR”. Chiar dacă AUR nu este chiar un partid nou: „Contează că nu a fost până acum la putere, explică profesoara de ce partidul este atrăgător printre românii din Italia și Spania.
Ce face AUR și nu fac alte partide în diaspora
Și-a construit rețeaua pe oameni care erau deja implicați social, spune Sorina Soare, care amintește campaniile pentru medicamente din perioada pandemiei și pe cele mai recente, cum ar fi strângerea de rechizite destinate elevilor cu posibilități materiale reduse. Un alt element este că au încercat să suplinească lipsa statului român pe subiecte delicate precum discriminarea, mai spune cercetătoarea:
„Văd discriminarea pe pielea mea, aproape în fiecare zi. Dacă spun că sunt din România, în general, reacțiile sunt „ești babysitter”, „ești doamna care are grijă de familie””.
În al treilea rând, este vorba despre prezența fizică a liderilor AUR în comunitățile românești, ceea ce alte partide mainstream din România nu fac.
Cum se explică colaborarea dintre AUR și un partid anti-migrație, precum Fratelli d’Italia
Liderul AUR George Simion și premierul italian Giorgia Meloni. Sursă foto: Facebook / George Simion
„Un domn din galaxia AUR din zona orașului Milano mi-a spus că nu există niciun paradox aici pentru că, de fapt, diaspora românească vrea să se întoarcă în România”, a declarat Sorina Soare. Cu alte cuvinte, cele două partide populiste de dreapta militează pentru păstrarea tradițiilor, iar „dușmanii comuni” sunt comunitatea minorităților sexuale sau comunitatea musulmană. Acestea pun în pericol tradițiile, explică profesoara.
Mai este relevant Călin Georgescu pentru românii din străinătate?
În România, băile de mulțime ale lui Călin Georgescu sunt organizate inclusiv de oameni apropiați de PSD, alimentând speculații despre o viitoare alianță PSD-AUR, plus Georgescu. În diaspora, în schimb, „„AUR încearcă să investească mai mult în vizibilitatea și credibilitatea domnului Simion”, decât a lui Georgescu. Este o schimbare de strategie, după ce rețelele AUR l-au promovat intens pe fostul candidat la președinție după alegerile anulate din 2024.
Este diaspora românească mai conservatoare decât alte diaspore?
Sorina Soare nu este de acord cu această idee și folosește două exemple opuse: diaspora poloneză, una conservatoare, de dreapta, și cea moldovenească, care la ultimele alegeri și la referendumul european s-a dovedit a fi progresistă. Depinde de mobilizare, spune cercetătoarea.
În ceea ce privește România, ea spune că lipsește un pol progresist european și că partidele de la noi, „după 2024, au migrat foarte mult către centru-dreapta, pe valori culturale, tradiționale”. De asemenea, mai spune profesoara, mulți intelectuali români au fost educați la burse în SUA, „în universul republican” și sunt conservatori.
O altă tendință pe care o vede este creșterea rolului bisericii, a religiei, așa cum se întâmplă de obicei în „momentele de schimbare”. S-a întâmplat în anii ’90, după căderea comunismului, când s-au și publicat cărți legionare, „care ar fi trebuit acompaniate de o introducere critică”. Se întâmplă și acum, când societatea trece printr-o altă schimbare.
„Chiar la nivel de diaspora e suficient să intrați într-o biserică românească și o să vedeți cum femeile au mereu capul acoperit cu un voal. Acest lucru nu se vedea până acum”, povestește Sorina Soare.
Viitorul României sună conservator?
Curtea Patriarhiei Române, București. FOTO: Inquam PHOTO/ Octav Ganea
România se încadrează într-un trend european „de neîncredere față de elitele tradiționale și o orientare în masă către partidele care intră în coliziune cu politica tradițională”, mai spune profesoara de la Universitatea din Florența. Sorina Soare dă exemplele Franței și Germaniei, unde partidele populiste, de extremă dreaptă, sunt pe val.
Într-un interviu publicat luni de ZDF, lidera AfD a declarat că obiectivul său este ieșirea din zona euro și restricționarea semnificativă a migrației. În Franța, candidatul stângii radicale va ajunge în finala prezidențială cu candidata extremei drepte, care va câștiga detașat alegerile, arată sondajele.
„Cred că ar trebui să ne uităm un pic mai mult la ceea ce se întâmplă dincolo de spațiul românesc, ca să-i înțelegem mai bine, atât pe cei care trăiesc în România, cât și pe cei care trăiesc în diasporă”, este convinsă profesoara.
„Pentru partidele tradiționale este foarte greu să câștige alegerile dacă nu se reformează”, mai spune cercetătoarea care a mai constatat un lucru: după 2024, partidele așa-zis proeuropene au devenit copii ale AUR pe teme culturale. „Iar noi știm din literatura de specialitate că alegătorii preferă întotdeauna originalul copiilor”, încheie Sorina Soare.
Dominic Fritz, președintele USR, susține o conferință de presă la sediul partidului din București, 8 decembrie 2025. Inquam Photos / George Călin
Mulți se întrebau, probabil, cum va motiva Curtea Constituțională decizia de săptămâna trecută referitoare la Legea integrității, prin care a declarat constituțional un amendament depus de PSD, menit să-l lase fără mandatul de primar pe Dominic Fritz, președintele USR.
Problema ridicată acolo de specialiști în drept era retroactivitatea legii: Fritz fusese deja sancționat pentru conflictul de interese.
În motivarea deciziei, judecătorii constituționali admit că principiul neretroactivității legii civile are „o valoare absolută în România”, dar legea se aplică și „situațiilor juridice în curs pentru a proteja integritatea funcțiilor publice”.
O altă problemă a legii ANI este faptul că declarații de interese financiare ale demnitarilor nu mai sunt publice (le pot vedea doar funcționarii Agenției Naționale de Integritate). Legea a revenit luni în Parlament pentru a fi pusă în concordanță cu deciziile Curții Constituționale. Aceasta trebuie adoptată până la sfârșitul lunii august, altfel România poate pierde 771 milioane de euro din PNRR.
Parlamentarii au avut 3 ani la dispoziție să facă Legea salarizării
În ceea ce privește experții, aceștia au început să evite să mai apară în presă din cauza comentariilor jignitoare la care sunt supuși de multe ori. Se întâmplă în România, dar și în alte țări europene.
„Reducerea la tăcere a vocilor experților în mass-media și în spațiul online creează un vid care permite răspândirea necontrolată a dezinformării”, este concluzia tristă a unui studiu realizat de Universitatea din Viena. Autorii au stat de vorbă cu foarte mulți profesori universitari despre ura digitală la care sunt supuși.
În România, probabil, cazul „ambulanței care fură copii” e doar începutul unui proces îngrijorător, pe care acest „vid” îl creează în societate.
Când politicienii instigă la asasinate
O declarație din Israel făcută de ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a revoltat pe bună dreptate lumea occidentală. „Consider că în Gaza ar trebui efectuate asasinate ţintite, eliminând între 30 şi 40 de persoane în fiecare noapte. Nu doar pe cei care reprezintă o ameninţare imediată — acolo se află oameni care nu merită să trăiască. Nici măcar nu sunt oameni”, a spus ministrul. Când există astfel de declarații despre asasinate și uciderea deliberată a unor oameni nevinovați, făcute de politicieni, cum ai putea să te aștepți de la oamenii obișnuiți să dea dovadă de reținere și compasiune?
Iranul, de la teocrație la juntă militară
SUA și Iran nu s-au mai atacat în ultima perioadă în strâmtoarea Ormuz, dar americanii au lăsat ceva în urma lor, după războiul pe care l-au purtat în Orientul Mijlociu. E vorba de o juntă militară, care a înlocuit practic conducerea religioasă a Iranului. Vă mai aduceți aminte când Trump spunea că pornește acest război pentru a salva poporul iranian? Între timp și-a uitat promisiunile și aș putea să pariez că, sub dictatura militară, iranienilor le este cel puțin la fel de rău ca sub conducerea liderului suprem Ali Khamenei, asasinat pe 28 februarie.
Penurie de rachete Patriot
Mă întreb oare ce ar mai putea face acum americanii? În războiul cu Iranul, Pentagonul a folosit aproape două treimi din stocul de rachete Patriot, precum și o mare parte din alte rachete de interceptare. Analiștii spun că refacerea rezervelor va dura până în 2029. Cei care suferă cel mai mult sunt ucrainenii, care nu au cu ce să se apere de rachetele balistice rusești Iskander-M și Kinzhal. Văzând ce au pățit americanii, nici partenerii europeni ai Ucrainei nu se înghesuie să-și cedeze interceptoarele pe care le mai au. Așa se face că, de la o rată de interceptare de 70% în martie, acum armata Ucrainei nu a mai putut împiedica rachetele inamice să cadă peste orașe.
„Cei mici pot acum să acționeze cu adevărat la scară mare”
Un alt eveniment important din războiul din Iran l-a făcut pe cunoscutul jurnalist american Thomas L. Friedman să declare îngrijorat că „cei mici pot acum să acționeze cu adevărat la scară mare, cu mare precizie și cu costuri foarte reduse”. El se referă la faptul că Iranul a reușit să distrugă un radar al SUA care costă 500 milioane de dolari. În total, americanii au doar 13 sau 14 astfel de instalații, plasate în diferite locuri pe glob și care-i ajută să se apere de rachetele balistice, inclusiv cele cu încărcătură nucleară.
Platforma Neptun Deep, „o țintă tentantă” pentru ruși
Noi nu avem radare de jumătate de miliard de dolari, deci suntem mai liniștiți din acest punct de vedere. Pe de altă parte, dronele rusești ne fac tot mai multe probleme. Și chiar dacă avioanele F-16 au început să le distrugă, acestea apar în preajma unor obiective sensibile, cum ar fi platforma Neptun Deep, care va începe în curând să extragă gaze din Marea Neagră și de care se leagă atât de multe speranțe ale României. În presa internațională au apărut deja speculațiile că platforma, deși se află în zona economică exclusivă a României, nu este acoperită explicit de Articolul 5 din Tratatul NATO. Deci ar fi „o țintă tentantă pentru ruși”.
Altfel, de Ziua Ucrainei, România a fost reprezentantată la Kiev de partenera lui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru. Doar pe ea am votat-o președinte, nu-i așa?
