Noutăți privind legislația conexă pentru dezvoltarea proiectelor regenerabile
Sfârșitul anului 2024 a adus câteva noutăți de interes în ceea ce privește proiectele de energie regenerabilă, atât din perspectiva clarificării regimului juridic al terenurilor aparținând formelor asociative de tip composesorat, cât și din perspectiva „deblocării” folosinței duale a pășunilor pentru proiecte de energie.
Clarificări privind regimul terenurilor aparținând composesoratelor
Pe 17 decembrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr. 102/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept („Decizia nr. 102/2024”) într-o chestiune privind compatibilitatea constituirii unui drept de superficie cu interdicția de înstrăinare a terenurilor cu destinația de pășune deținute de composesorate și alte forme asociative de exploatare a terenurilor, prevăzută de art. 28 alin. (7) din Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere (“Legea 1/2000”) ridicată de Tribunalul Maramureș. În dosarul ce a generat sesizarea privind dezlegarea unor chestiuni de drept, o societate a dobândit dreptul de superficie cu titlu oneros asupra unor terenuri aparținând unei asociații composesorale, în schimbul unui preț încasat în bugetul asociației composesorale. Înregistrarea dreptului de superficie în cartea funciară a fost însă respinsă de registratorul de carte funciară invocând prevederile art. 28 alin. (7) din Legea 1/2000 privind interzicerea înstrăinării sub orice formă a terenurilor aparținând acestor forme asociative.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că încheierea în formă autentică a unui contract pentru constituirea unui drept de superficie asupra terenurilor aparținând formelor asociative este compatibilă cu interdicția prevăzută în Legea 1/2000 în măsura în care întinderea și exercitarea dreptului de superficie nu contravine regimului silvic sau, respectiv agricol și statutelor formelor asociative. În plus, Curtea a clarificat și faptul că registratorul de carte funciară nu poate respinge înscrierea dreptului de superficie constituit prin înscris autentic, invocând interdicția legală de înstrăinare.
Decizia 102/2024 deschide astfel posibilitatea securizării acestor terenuri de către dezvoltatorii de proiecte de energie regenerabilă prin intermediul unor contracte de constituire a unui drept de superficie pe terenuri deținute de composesorate. Totuși, această posibilitate depinde de prevederile și restricțiile existente în statutele formelor asociative, fiind recomandabilă consultarea acestor documente înainte de semnarea contractelor.
Clarificări privind utilizarea duală a pășunilor
Odată cu intrarea în vigoare a Legii 254/2022 de modificare a Legii 18/1991, a fost introdusă o premieră legislativă privind posibilitatea utilizării pășunilor în sistem dual, atât pentru pășunat și producerea de furaje, cât și pentru producerea de energie regenerabilă. Cu toate acestea, în lipsa unor prevederi exprese privind procedura aplicabilă utilizării în sistem dual, dezvoltatorii proiectelor de energie regenerabilă s-au lovit timp de doi ani de reticența autorităților publice.
Această incertitudine a fost tranșată pe 23 decembrie 2024, odată cu intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 1700/2024 („HG 1700/2024”) privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente („Normele Metodologice”). HG 1700/2024 a introdus astfel prevederile mult-așteptate privind folosința duală a pășunilor.
În concret, HG 1700/2024 clarifică modalitatea de existență a activităților de agricultură și producere de energie electrică pe pășuni de maximum 50 ha, având clasele de calitate III – V. Astfel, potrivit Normelor Metodologice activitățile de pășunat și producere de furaje și de producere de energie electrică pot fi realizate fie de către unul și același utilizator, deținător al suprafeței, fie de către doi utilizatori diferiți. În măsura în care pajiștile permanente fac parte din domeniul public/privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale și au fost concesionate sau închiriate, atunci pentru utilizarea în sistem dual este necesar acordul utilizatorului pășunii/fâneței, cu condiția să nu fie afectată buna exploatare a pajiștilor.
Menționăm faptul că Normele Metodologice specifică ideea că folosința preponderentă a pajiștilor permanente este cea a activităților agricole specifice pajiștilor, astfel cum este definită în Normele Metodologice. De asemenea, în contractele încheiate pentru utilizarea în sistem dual trebuie incluse clauze privind suprafața agricolă pentru desfășurarea activităților agricole, capacitatea de pășunat, perioada de pășunat, modalitatea de realizare a măsurilor de gestionare a pajiștilor permanente stabilite prin amenajamente pastorale, suprafața ocupata de obiectivele de investiție în energie regenerabilă și măsurile privind asigurarea condițiilor de bunăstare a animalelor.
În ceea ce privește procedura de scoatere din circuitul agricol a suprafeței de teren utilizate pentru producerea de energie regenerabilă, Normele Metodologice prevăd că pentru utilizarea pășunilor în sistem dual, suprafața ocupată de obiectivul de energie regenerabilă se scoate parțial din circuitul agricol în limita a 20% din total suprafeței de 50 ha/obiectiv investiție. Aceasta suprafaţă este definită ca fiind suma suprafeţelor pentru stâlpii structurii de montaj, fundaţiile turbinelor eoliene, invertoarele, staţiile de transformare, unităţile de stocare a energiei electrice, sistemele independente de împământare de protecţie şi paratrăsnet, căile de acces, gardurile de împrejmuire, precum şi alte construcţii/subansamble necesare funcţionării acestui obiectiv, prevăzute în proiectul tehnic. Prin urmare, se pare că Normele Metodologice clarifică dezbaterea existentă în practică privind modalitatea de scoatere din circuitul agricol a pășunilor în cazul proiectelor fotovoltaice.
***
Având în vedere cele de mai sus, cadrul legislativ aplicabil proiectelor de energie regenerabilă pare să se consolideze treptat, încurajând astfel investițiile în acest domeniu.
Autori: Ioana Roman (partener), Ilinca Porojan-Gheajă (associate)