Înregistrarea în scopuri de TVA: Formularul 088 a dispărut, dar dificultățile rămân în practică

Experiența practică arată că procedura de înregistrare în scopuri de TVA încă generează societăților din România probleme, deși contestatul formular 088 a devenit istorie. După solicitări repetate ale mediului de afaceri, eliminarea formularului s-a materializat în cele din urmă, însă atât cerințele, cât și abordarea autorităților fiscale se dovedesc a fi pe fond neschimbate.

Sursa principală a dificultăților întâmpinate de contribuabili o reprezintă lipsa de transparență în punctajul acordat pentru fiecare dintre criteriile pe care ar trebui să le îndeplinească societățile. De ce? Pentru că există un număr considerabil de criterii, enumerate pe cinci pagini, pe care autoritățile le iau în calcul, existând o probabilitate ridicată de a nu fi întrunite toate. Scorul final rezultă din cumularea punctajului pentru fiecare dintre criterii, însă contribuabilii nu au posibilitatea de a se autoevalua, în lipsa unui „barem” public. Prin urmare, este posibil ca neîndeplinirea unui număr mic de criterii, dar fiecare având un scor ridicat, să aibă ca efect respingerea cererii de înregistrare în scopuri de TVA.

În lipsa acestor informații relevante, contribuabilii pot aprecia că au bifat majoritatea condițiilor și să nu acorde importanța necesară altor criterii care, în final, se constată că sunt esențiale pentru obținerea codului de TVA (de exemplu, dacă administratorul nu apare cu drept de semnătură pe operațiunile bancare).

Iată de ce contribuabilii, pe de o parte, și angajații din administrațiile fiscale, pe de cealaltă, ajung să depună mult mai multe eforturi în aceste demersuri decât ar fi necesar. În opinia noastră, o minimă transparență a punctajului ar veni în sprijinul ambelor părți.

Exemple din practică

De exemplu, am constatat că în multe cazuri societățile care au primit propunere de respingere și invitație la discuția cu inspectorii fiscali au putut să pună la dispoziție, ulterior, documente relevante și să răspundă neclarităților, astfel încât să obțină codul de TVA.

În practică, au fost solicitate clarificări cu privire la lipsa angajaților în cazul societăților nou înființate, explicații privind persoanele împuternicite să desfășoare operațiuni bancare, perioada de închiriere a spațiului destinat sediului social etc.

Aceste exemple probează ipoteza că potențialele riscuri identificate de autorități au rezolvare și, dacă ar exista o comunicare transparentă de la început, ar putea fi clarificate chiar înainte de a fi depusă solicitarea de înregistrare în scopuri de TVA.

În acest fel, contribuabilii ar trece mai rapid prin procedură, fără întârzieri care să le creeze sincope în activitate, iar funcționarii din administrația fiscală nu ar fi nevoiți să prelucreze mai multe solicitări și un volum mare de documente.

În concluzie, dispariția formularului 088 nu echivalează cu renunțarea la procedurile greoaie care existau până la abrogarea sa în februarie anul trecut. În continuare, contribuabilii trebuie să prezinte un număr mare de documente, o parte notificate ulterior depunerii dosarului. Din acest motiv, procesul de înregistrare în scopuri de TVA încă este unul greoi, netransparent și ineficient.

România versus alte state UE

Obținerea codului de TVA nu este specifică României, majoritatea statelor europene având proceduri similare. Însă criteriile și formalitățile pe care trebuie să le îndeplinească societățile în România sunt mult mai complicate. Această concluzie a reieșit în urma unei analize realizată anul trecut de Deloitte România, bazată pe date provenind de la 12 state membre. Comparație este relevantă pentru competitivitatea mediului de afaceri atâta timp cât o astfel de procedură devine un dezavantaj în procesul de decizie a potențialilor investitori.

Autoritățile române au plecat de la premisa că procedura va contribui la reducerea fraudei în cazul TVA, fiind știut că România se află pe primul loc în UE la deficitul de colectare a TVA (diferența dintre suma care ar trebui încasată la buget și cea efectiv încasată, „gap”).

Cu toate acestea, în practică, după aplicarea procedurii, cifrele privind frauda nu au indicat o ameliorare (și anul trecut statistica realizată de Eurostat a plasat România tot în topul deficitului de colectare).

O astfel de procedură administrativă care să impună o evaluare a celor care vor să se înregistreze în scopuri de TVA și să desfășoare activitate economică este necesară, însă ar trebui aplicată într-un mod transparent, eficient și să nu obstrucționeze activitatea economică.

Un articol semnat de Ramona Trușculescu, Director Deloitte România și Alexandru Stancu, Manager Deloitte România