„Nu vorbim decât germana”. Afiș controversat într-un cabinet de pediatrie din Germania

Un medic din sudul Germaniei este acuzat de rasism pentru un afiș pus în cabinetul său, pe care scrie că tratează doar pacienții care vorbesc limba germană. El se apără spunând că, în ultima vreme, „bariera lingvistică a fost o realitate”.

„Când Ulrich Kuhn și Stefan Gaißer și-au deschis cabinetul de pediatrie pe Alleenring din Kirchheim/Teck, districtul Esslingen, în 2001, nu s-au gândit niciodată că 23 de ani mai târziu vor agăța un afiș ca acesta, la recepție”, relatează Focus online.

„Aici, în cabinet vorbim exclusiv germana! Dacă nu este posibilă comunicarea din cauza lipsei de cunoștințe de limba germană și nici un translator  nu este prezent, vom refuza consultația în viitor – cu excepția situațiilor de urgență”, scrie pe afișul medicilor. 

Afișul a devenit viral și a atras nenumărate mesaje critice pe rețelele de socializare, dar și unele aprobatoare, remarcă ziarul local Stuttgarter Nachrichten.

„Rău, foarte rău. Acesta este rasismul de zi cu zi în toată splendoarea sa”, a scris un utilizator. „Doctorul are acordul meu deplin. Cum ar trebui să pună un diagnostic, dacă pacientul nu vorbește germană? După aceea, cineva se va plânge de diagnosticul greșit”, a spus altcineva. 

Argumentele medicului

Ulrich Kuhn spune că nu înțelege deloc acuzația de rasism: „Problema apare tocmai pentru că am avut întotdeauna grijă de fiecare copil, indiferent de culoarea pielii sau de origine și, desigur, continuăm să o facem. Dar ce se întâmplă, de ani de zile, este că pur și simplu vin unii pacienți și nici părinții, nici copiii nu înțeleg ce spunem. Această barieră lingvistică este o realitate”. 

Medicul mai precizează și numărul mare de pacienți și nevoia de eficientizare. „Acest lucru ne obligă să facem ca procedurile din cabinet să fie cât mai eficiente posibil”. 

Medicii sunt obligați legal să informeze pacienții despre tot ceea ce fac în timpul consultației și să facă un istoric medical al pacienților, mai precizează pediatrul. 

„Trebuie să putem vorbi cu părinții despre boli anterioare sau despre alergii”, spune Kuhn. Iar după examinare, medicii ar trebui să poată explica părinților ce trebuie să facă ulterior. 

„Nimic din toate acestea nu e posibil, fără să ne înțelegem lingvistic. Dacă nu ne ocupăm de acest aspect, nu ne vom găsi doar într-o zonă gri legală, ci și într-o zonă neagră profundă, a explicat Kuhn. 

Medicul a mai dat ca exemplu vaccinarea. „Fiecare vaccinare este o vătămare fizică minoră. Părinții trebuie să își dea în mod explicit consimțământul. Trebuie să fie clar că au înțeles ce se întâmplă. De aceea, subliniem că vorbim doar în germană”, explică medicul pediatru.

Kuhn respinge și argumentele criticilor săi cum că aplicațiile de traducere le pot înlesni comunicarea. 

„Este o diferență uriașă, între a merge grăbit la un restaurant, să comanzi ceva, și a te ocupa de un pacient într-o manieră sigură din punct de vedere legal. Pentru a face acest lucru, trebuie să știu ce am spus. A ne acuza de o formă de discriminare sau chiar de xenofobie este absurd”, spune el.

Kuhn recunoaște însă că un astfel de afișaj este, în prezent, o excepție în cabinetele pediatrice: „Colegii noștri au aceeași problemă și o văd la fel ca noi, referitor la incertitudinea juridică. Dar probabil nu au avut încă ideea că acest lucru ar putea fi făcut – sau sunt îngrijorați de reacțiile de pe internet”. 

Iar el adaugă, potrivit presei citate: „Solicitarea noastră a fost bine primită de pacienți, până acum. Avem mai puține cazuri în care avem dificultăți în comunicare – și nimeni nu s-a plâns încă.”

Reacția asigurătorului și a organizațiilor profesionale

Asociația Profesională a Pediatrilor și Adolescenților (BVKJ), grupul de advocacy pentru pediatrii din Germania, nu are cunoștință de afișe similare. Purtătorul de cuvânt, Jakob Maske, subliniază că astfel de decizii sunt luate de proprietarii cabinetului, „iar acest lucru nu se face la recomandarea asociației profesionale”.

În principiu, toți medicii pediatri ar trebui să utilizeze resursele cât mai eficient, adică să economisească timp, dacă e posibil. Comunicarea cu oameni care nu vorbesc propria ta limbă necesită timp. În plus, apar adesea probleme de comunicare și deci neînțelegeri în ceea ce privește diagnosticul și terapia. Maske mai spune că „acest lucru poate reprezenta un pericol pentru copil. De aceea, este în general binevenit, când părinții străini aduc cu ei un interpret.”

Kai Sonntag, purtătorul de cuvânt al Asociației Medicilor de Asigurări de Sănătate din Baden-Württemberg, înțelege și el acțiunile medicilor de la Kirchheim: „Se află într-o situație greu de rezolvat pentru ei: pe de o parte, vor să trateze pacienții. Pe de altă parte, ei trebuie să educe pacienții și să-i informeze despre tratamente și terapii. Acest lucru necesită un nivel minim de comunicare. Aplicații precum Google Translate sau similare sunt relativ ineficiente în acest caz și ocupă mult timp, care nu e apoi disponibil pentru alți pacienți.”

Potrivit presei citate, Casa de asigurări de sănătate, AOK Baden-Württemberg, a precizat că nu au existat, până acum, plângeri de la pacienți. Dacă acestea vor veni, vor fi înaintate către Asociația Medicilor de Stat și Asociația Medicilor de Asigurări Statutare de Sănătate.