Nuclearelectrica solicita actionarilor aprobarea memorandumului de intelegere pe care il va semna cu o companie chineza pentru construirea unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda

SN Nuclearelectrica SA a anuntat vineri ca va supune aprobarii Adunarii Generale a Actionarilor din data de 22 octombrie 2015, Memorandumul de Intelegere privind construirea Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda pe care il va incheia cu China General Nuclear Power Corporation. Dupa semnarea Memorandumului de catre ambele parti, cele doua companii vor intra in procesul de negociere aferent initierii si finalizarii ultimelor etape ale strategiei: negocierea Acordului Investitorilor si Actului Constitutiv ale noii companii de proiect, formarea noii companii de proiect (un joint-venture in care chinezii vor detine cel putin 51% din capitalul social), viitoarea guvernanta corporativa si structurarea finantarii pentru dezvoltarea Proiectului.

Investitia Nuclearelectrica in fosta companie de proiect, EnergoNuclear, va fi integral transferata in noua companie de proiect. Memorandumul de Intelegere poate fi accesat integral incepand cu data de 21.09.2015, ora 18:30, pe site-ul SNN, la sectiunea Relatii cu Investitorii, Adunarea Generala a Actionarilor.

Conform Strategiei guvernamentale de continuare a Proiectului Unitatile 3 si 4 Cernavoda prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori, aprobata de AGA din data de 22 august 2014, Nuclearelectrica si China General Nuclear Power Corporation,trebuiau sa convina asupra termenilor si conditiilor cooperarii in vederea dezvoltarii Unitatilor 3 si 4 CNE Cernavoda prin negocierea si semnarea acestui Memorandum de Intelegere.

In martie 2015, cele doua companii au initiat Memorandumul de Intelegere si negocierile aferente, acest document fiind avizat de Consiliul de Administratie al SNN si de Comisiile de Negociere si Interministeriala si aprobat in data de 2 septembrie 2015 de Guvernul Romaniei.

Memorandumul de Intelegere stabileste directiile viitoarei cooperari intre SNN si CGN in vederea dezvoltarii si implementarii Proiectului.

„China si Canada au in vedere multe domenii de cooperare in domeniul nuclear, iar aceasta oportunitate de a finaliza cele doua unitati CANDU din Romania prezinta o importanta strategica pentru noi. Pe fundalul cooperarii crescande dintre China si Europa Centrala si de Est (CEE), introducrerea finantarii de catre China precum si excelenta noastra experienta de management in proiectare si exploatare – cu 14 reactoare in functiune si 12 in constructie ne aflam pe primul loc in China la ambele capitol, marturie pentru consolidarea legaturilor dintre China si CEE in general, si dintre China si Romania in special. CGN este pregatita sa lucreze indeaproape cu partenerii romani, canadieni si europeni pentru ca proiectul unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda sa avanseze, in calitate de partener strategic si in spiritul beneficiului pentru ambele parti si al unei colaborari reciproc avantajoase”, a declarat Zhang Qibo, directorul general de Proiect al CGN, in cadrul unei mese rotunde organizate vineri de Forumul Atomic Roman (ROMATOM).

„Continuarea proiectului centralei nucleare de la Cernavoda prin finalizarea unitatilor 3 si 4 ar fi urmatorul pas logic in programul nuclear din Romania. Noi am fi foarte mandri sa participam in acest proiect CANDU, ceea ce ar fi o continuare fireasca a celor aproape 40 de ani de colaborare in domeniul nuclear dintre Canada si Romania”, a afirmat la randul sau Preston Swafford, Chief Nuclear Officer si Executive Vice-President, Nuclear, SNC-Lavalin.

In luna septembrie 2014, Nuclearelectrica a selectat compania chineza General Nuclear Power Corporation pentru proiectul Reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Procesul de selectie a durat doar doua saptamani, compania chineza fiind singura care a depus documentatia necesara. De altfel, nu este o surpriza selectarea acestui investitor, fiind cunoscute desele intalniri dintre reprezentantii statului roman si cei ai companiei chineze din ultimii ani. Stadiul discutiilor dintre cele doua parti nu este prea avansat. De cateva luni cele doua parti sunt in negocieri asupra Memorandumului de Intelegere.

Acestea trebuie sa se puna de acord asupra unui memorandum de intelegere, apoi asupra unui acord de investitii si asupra infiintarii unei noi companii de proiect (Joint-Venture) in care compania chineza va detine cel putin 51% din actiuni.

Potrivit raportului administratorilor pe 2014, in lunile ianuarie si februarie 2015 au avut loc intalniri ale Comisiei de negociere pentru definitivarea unei pozitii comune de negociere a autoritatilor/institutiilor implicate cu privire la propunerile China General Nuclear Corporation de modificare a Memorandumului de Intelegere. La inceputul lunii martie 2015, Comisia Interministeriala a aprobat documentul de pozitie propus de Comisia de negociere si au fost continuate negocierile asupra Memorandumului de Intelegere. De indata ce negocierile cu privire la Memorandumul de Intelegere vor fi finalizate, documentul va fi supus avizarii Comisiei de negociere si Consiliului de Administratie SNN si respectiv aprobarii Comisiei Interministeriale si Adunarii Generale a Actionarilor SNN. Ulterior semnarii Memorandumului de Intelegere, vor fi demarate negocierile pentru Acordul de Investitii si Actul Constitutiv al noii societati de proiect, se mai arata in raport.

Insa, toate aceste negocieri se pot finaliza ori cu infiintarea unei noi companii de proiect, ori cu renuntarea din partea companiei chineze la orice implicare in proiectul Reactoarelor 3 si 4. In cazul in care compania de proiect va fi, totusi, infiintata, urmeaza alte noi proceduri. De exemplu, va trebui actualizat studiul de fezabilitate.

Potrivit strategiei privind reactoarele 3 si 4, statul roman intentioneaza sa acorde si unele facilitati investitorului. De exemplu, vor fi incheiate „contracte pentru diferenta” prin care statul garanteaza veniturile din vanzarile de electricitate. Astfel, ar putea fi stabilit un pret de referinta. In cazul in care acesta va ajunge la un moment dat sa fie mai mic decat cel de pe piata, statul roman va veni cu o contributie care sa acopere diferenta. Alte facilitati se refera la posibilitatea de a vinde energia inainte ca unitatile sa obtina licenta de productie, chiar si in afara bursei de energie OPCOM. In plus, ar putea fi acordate si garantii de stat. Insa, toate acestea trebuie notificate la Comisia Europeana, iar fara avizul acesteia nu va putea fi acordat niciun sprijin de la stat. De fapt, cam acestea sunt pretentiile chinezilor pentru a investi in Romania. Nu se vor implica daca statul nu prezinta garantii mai ales legate de pretul energiei si incheierea de contracte avantajoase.

Nuclearelectrica a mai incercat sa faca acest proiect cu investitori europeni, insa acestia s-au retras rand pe rand din vechea companie de proiect, EnergoNuclear. EnergoNuclear a fost infiintata in 2009 avand ca actionari mai multe mari companii europene. Nuclearelectrica detinea o cota de participare de 51% din capitalul social, ceilalti investitori in proiect avand restul: RWE, GDF Suez, ENEL si CEZ cate 9,15% iar ArcelorMittal si Iberdrola cate 6,2%. Pe atunci, proiectul era evaluat la 4 miliarde de euro. Au urmat niste discutii intrea actionari legate de renuntarea din partea statului roman la participatia majoritara. Nu au ajuns la o intelegere si in ciuda acordului de investitii semnat si prelungit de mai multe ori, actionarii privati s-au retras rand pe rand. ENEL si ArcelorMittal au renuntat in decembrie 2013. Insa, atunci deja se vorbea de atragerea chinezilor in proiect. Nuclearelectrica a fost nevoita sa rascumpere actiunile companiilor care s-au retras, cheltuind cam 140 milioane de lei. La aceasta suma se adauga si altele, precum cheltuieli de personal, cu studii de fezablitate etc. In 2012, a mai fost realizat un studiu de fezabilitate, in urma caruia a fost stabilita o noua valoare a proiectului. Valoarea estimata a proiectului a crescut de la 4 miliarde de euro la 6,4 miliarde de euro. Nu este exclus ca dupa o actualizare a studiului de fezabilitate, proiectul sa fie evaluat la si mai mult.