O comoară descoperită în Polonia ar putea face parte dintr-o răscumpărare istorică de a salva Parisul de vikingi
O comoară de monede de argint bătute în timpul Imperiului Carolingian în urmă cu aproape 1.200 de ani a fost descoperită în nord-estul Poloniei și ar putea face parte dintr-o răscumpărare istorică de a salva Parisul de o invazie vikingă, relatează Live Science.
Descoperirea este prima instanță când un număr atât de mare de monede carolingiene au fost descoperite în Polonia. Doar trei alte monede – cu un stil distinctiv cu inscripții în latină și un crucifix central – au fost descoperite în această țară până acum.
Imperiul Carolingian a fost fondat de către regele franc Charlemagne – Carol cel Mare – și a cuprins majoritatea teritoriului modern al Franței, Germaniei, Elveției și nordului Italiei în secolele VIII și IX.
Arheologii cred că noile monede descoperite ar fi putut proveni din orășelul negustoresc viking Truso, care era situat în apropierea coastei Mării Baltice la aproximativ 100 de kilometri vest de terenul fermierului unde au fost găsite.
Iar dacă monedele au provenit într-adevăr din Truso, este posibil ca ele să fi făcut parte dintr-o răscumpărare imensă de monede de aur și argint plătite de un rege carolingian pentru a preveni o invazie vikingă din a jefui Parisul.
„Dacă un număr mare de monede pot fi atribuite Parisului da, atunci este posibil, și unele au fost deja atribuite Parisului”, afirmă Mateusz Bogucki, un arheolog și expert în monede de la Universitatea Varșovia din Polonia.
Dar „încă este mult prea devreme să oferim o astfel de interpretare”, a declarat acesta pentru Live Science.
Însă stilul distinctiv al monedelor ridică întrebări interesante cu privire la originea lor, a mai adăugat arheologul.
În momentul în care comoara a fost ascunsă sau pierdută primul regat medieval polonez nu fusese încă fondat iar triburile slave din regiune foloseau preponderent dirhami arăbești din argint obținuți de la negustorii de sclavi din califatul musulman ce își avea capitala la Bagdad.
Monede carolingiene
Primele monede din comoară au fost descoperite cu detectoare de metale în noiembrie 2020 într-un câmp din apropierea orășelul Biskupiec.
Cei care le-au descoperit și-au sistat toate căutările și au păstrat locația secretă până când experții de la Muzeul din Ostróda, o localitate învecinată, au putut investiga descoperirea.
Până în martie 2021 arheologul Luke Szczepansk și echipa sa dezgropaseră un total de 118 monede, 117 din acestea fiind bătute în timpul domniei regelui carolingian Carol cel Pios care a domnit între 814 și 840 și una din timpul fiului său, Carol cel Pleșuv, care i-a succedat la tron și a domnit până în 877.
Asemenea monede sunt extrem de rare în Polonia care se afla cu mult în afara teritoriilor asupra cărora domnea dinastia Carolingiană. Singurele 3 monede carolingiene descoperite anterior în Polonia au fost găsite la situl arheologic de la Truso care a fost fondat de negustori vikingi în secolul VIII, fiind faimos pentru comerțul cu chilimbar, blănuri și sclavi.
Pare probabil ca proprietarul comorii descoperite în apropierea Biskupiec să le fi obținut din Truso, afirmă Bogucki, dar există și posibilitatea ca ele să fi provenit din altă parte și să fi urmat să fie duse la Truso pentru negoț.
Monedele nu au însemne care să arate locul exact în care au fost bătute dar cercetătorii pot afla mai multe despre originile lor prin studierea unor caracteristici ca forma literelor și inscripțiile lor în latină, mai afirmă arheologul polonez.
Invazie vikingă
Arheologii nu sunt siguri cum comoara de monede de argint a ajuns să fie ascunsă sau pierdută în apropierea Biskupiec.
Regiunea era cel mai probabil o sălbăticie nelocuită la momentul respectiv și arheologii nu au descoperit nicio dovadă legată de existența unei așezări în împrejurimi, afirmă Szczepanski told.
O posibilitate interesantă este că acestea au ajuns aici din Truso și că ele au făcut parte din răscumpărarea plătită de regele carolingian Carol cel Pleșuv vikingilor care amenințau Parisul, capitala sa.
Razii ale vikingilor atacau cu regularitate în inima Imperiului Carolingian – teritoriul actual din nordul Franței și vestul Germaniei – după a doua jumătate a secolului VIII.
Consemnările istorice ținute de călugări sugerează că în anul 845 o mare flotă de corăbii vikinge au urcat pe Sena și au asediat Parisul, atunci aflat pe o insulă de pe râu.
Carol cel Pleșuv ar fi plătit invadatorilor 7.000 de livre sau peste 5 tone de argint și aur pentru a împiedica jefuirea orașului, fiind posibil ca o parte a acestor monede să fi ajuns în apropierea Biskupiec, afirmă Bogucki.
Pleșuv cu păr
Carol cel Mare a fost rege al francilor între 768 și 814, armatele sale cucerind majoritatea Europei de Vest.
Acesta a fost încoronat Rege al Romanilor de către papă la Roma în 800 și domnia sa și a succesorilor său sunt cunoscute drept Imperiul Carolingian care mai târziu a devenit Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană sau Imperiul Romano-German.
Fiul său, Ludovic cel Pios, i-a succedat ca împărat în 814 iar imperiul a fost ulterior împărțit între fiii lui Ludovic în 840.
Carol cel Pleșuv, unul dintre fiii lui Ludovic, a domnit peste regatele din Vest și a devenit împărat carolingian în 875.
Reprezentările din acea perioadă îl arată ca având păr, istorii speculând că denumirea a fost folosită ironic de către contemporanii săi sau că ar fi fost o referință la pământurile mai puține pe care le avea acesta în comparație cu frații săi.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro